vegetariana

Dietă literară vegetariană

vegetariana“Cred că oamenii ar trebui să fie plante” scria în prima parte a secolului trecut poetul coreean Yi Sang. Iar – la începutul altui secol – Han Kang spune că acestea au fost cuvintele care au stat la baza romanul său, Vegetariana.

Stranii vietăți, ideile… Nu vin niciodată singure. Și sunt atât de ușor de îmbibat, acroșat, împovărat. Cresc precum ciorchinii ori se adună ca păsările de pradă. În 1997, Han Kang publica o povestire intitulată The Fruit of My Woman, în care un bărbat asistă la transformarea soției sale în plantă. Odată cu o ultimă sămânță și cu ofilirea, bărbatul rămâne întrebându-se dacă nevasta lui va mai reuși să înflorească în primăvară. După ce a terminat de scris această povestire, Han Kang a simțit că ar putea aborda aceeași temă dintr-un unghi diferit. Mult diferit. Pentru că, vedeți voi, această autoare sud-coreeană se declară bântuită de o întrebare împovărătoare: este violența ființei umane compatibilă vreun moment cu inocența? Și aici poate că este nevoie de o paranteză explicativă – legată nu atât de carte, cât de scriitoare.

Han Kang avea 9 ani când familia ei a plecat din orașul Gwangju pentru o viață în Seul. Câteva luni mai târziu, avea loc masacrul de la Gwangju, în care aproape 200 de oameni – cei mai mulți, locuitori ai orașului – erau uciși într-o represiune armată de o violență extremă. Între șoc și un sentiment de vinovăție pentru absență, familia lui Kang a pastrat un album de fotografii-martor ale atrocităților. Iar 3 ani mai târziu, din întâmplare, Kang a descoperit fotografiile. Crede că – dacă ar fi fost mai mare – s-ar fi revoltat împotriva unui regim criminal. La 12 ani însă, a fost șocată de violența omului – pentru totdeauna marcată. “Am simțit că oamenii sunt înfricoșători și că eu sunt una dintre aceste ființe” declara Han Kang într-un interviu pentru The Guardian.

Despre masacrul de la Gwangju, Han Kang va scrie o altă carte (sub titlul Human Acts, ea fost tradusă anul acesta în engleză). Dar, ca să revenim la Vegetariana, în acest roman Han Kang analizează violența la nivel individual.

În ciuda titlului, Vegetariana nu militează nici pentru, nici împotriva unui stil de viață, ci merge până în ultimul detaliu al unei alegeri la însingurare. Romanul spune povestea lui Yeong-hye – o femeie ce renunță să mănânce carne, iar mai apoi se oprește complet din a manca, în speranța că nu va mai suferi, nu va mai provoca nimănui suferință și că se va transforma în arbore. În acest roman, însă, orice speranță se năruie. Decizia și determinarea lui Yeong-hye îi afectează pe toți cei apropiați în mod radical.

Romanul este scris în 3 acte. Inițial, acestea au fost trei povestiri distincte, publicate separat (în Coreea de Sud, astfel de nuvele ce se adună mai apoi într-un roman sunt o obișnuință literară).

În ele, cititorul descoperă o lume de animale însingurate, neînțelese și care nu sunt capabile să-i descifreze nici pe cei de lângă.

Fiecare din cele trei acte reprezintă punctul de vedere și povestea unui apropiat al Vegetarienei. Descoperim un soț ce nu se poate gândi decât la el și care își aprieciază nevasta doar pentru banalitatea ei (deși apreciere ar putea fi un cuvânt prea puternic), un cumnat ce o plasează în centrul unor obsesii erotice și o soră care își dorește să o protejeze, deși e măcinată de această luptă. Vorbind despre Yeong-hye, pare că fiecare personaj descrie o altă ființă și – în mod ironic –  fiecare se simte altfel decât e perceput de restul.

Vocea vegetarienei abia dacă este auzită: puțin în lumea reală și doar cu un strop mai mult în monologul unor vise de o sălbăticie bântuitoare. Ca urmare, asemeni celorlalte personaje, nici cititorul nu poate înțelege cu adevărat motivele lui Yeong-hye. “Am avut un vis…” este singura ei explicație. Dintr-un punct înainte, o explicație insuficientă.

Timp de mai mulți ani, chiar autoarea a fost vegetariană. A reintrodus carnea în dietă la insistențele medicilor, dar spune că și aceasta experiență a influențat-o când a scris romanul. Într-o societate colectivă și mare consumatoare de mancare de origine animală, precum Coreea de Sud, faptul că toți ceilalți încercau să o convingă să guste puțină carne i s-a părut o presiune adesea amuzantă. În carte, a transformat-o, însă, într-una brutală.

La lansare, în Coreea de Sud romanul Vegetariana a fost considerat mai degrabă straniu și excesiv. Dar în următorii nouă ani, cartea a fost tradusă în tot mai multe limbi și a cucerit   publicul unor culturi diferite. Anul acesta, a câștigat Man Booker International Prize, iar faima sa a atins noi culmi. Interesant este că, de la o zonă la alta, publicul are chei diferite de lectură. Probabil că primul șoc al cititorului occidental de oraș este legat de normele societății patriarhale coreene. Dar, pe măsură ce povestea înaintează, începi să descoperi gânduri cunoscute, sentimente ce țin doar de ființa umană, în ciuda paralelelor și a meridianelor. În același timp, o istorie atât de îndepărtată că ar putea fi extraterestră și o șoaptă înțeleasă doar atunci când reverberează în propria minte.

* Cronica de față folosește informații din interviurile acordate de Han Kang publicațiilor The Guardian, The White Review și World Literature Today

 



There are no comments

Add yours