Ne apropiem de cea de a cincea ediţie a proiectului Transfer. Urban. Antropologii, proiect dezvoltat de Fundaţia Cărtureşti în parteneriat cu Fundaţia Soros.
Am considerat necesar sa facem un scurt follow up al ultimelor trei ediţii, aşa că l-am rugat pe unul din moderatorii noştri, Bogdan Iancu, să ne scrie câteva rânduri.
Printre rânduri veţi găsi şi materiale video filmate de prietenii noştri de la Veioza Arte.
De la fast food la slow food în gastronomia urbană
Pornind de la exemple din piaţa şi publicitatea produselor alimentare autohtone dezbaterea a vizat identificarea elementelor care definesc consumul produselor de tip slow şi fast–food şi, în prelungire, felul în care consumul acestor produse dă seama despre transformări sociale, economice şi culturale recente. Vintilă Mihăilescu (director al Muzeului Ţăranului Român & profesor la SNSPA) a făcut o trecere în revistă a definiţiilor birocratice ale produselor locale sau tradiţionale – unele apărute după intrarea României în UE – şi a implicaţiilor pe care acestea le au sau le-ar putea avea asupra pieţei. Vintilă Mihăilescu a arătat şi cum eticheta de tradiţional este « foarte generică », înglobînd aproape nediferenţiat produsele tradiţionale, locale, bio şi ecologice. Florin Dumitrescu a jucat rolul de avocat al diavolului discutând pe marginea felului în care câteva elemente specifice bucătăriei locale au fost recuperate de către lanţurile fast-food pentru a capta, prin domesticire, simpatia publicului românesc. În intervenţia sa, Teodor Frolu, preşedinte al Grupului de Iniţiativă “Radu Anton Roman“, organizator al Târgul Ţăranului în Capitală, a făcut o scurtă incursiune pe teritoriul principiilor care guvernează mişcarea slow-food – văzută ca o reacţie la excesele gastronomiei industrializate, pe baza cărora producătorii locali sunt selectaţi pentru a participa la piaţa deschisă în incinta fostei Burse de Mărfuri, astăzi The Ark. Ultima intervenţie i-a aparţinut lui Emil Florescu invitat permanent al Târgului Ţăranului, producator de ţuică din Judeţul Argeş şi moştenitor al unei “autorizaţii de ţuică” din 1931 care atestă că bunicul său era şi el producător.
În introducerea temei antropologul (şi moderatorul) Liviu Chelcea a arătat că deşi Bucureştiul nu va ajunge un „oraş global” de tipul New York-ului, unde 60% din locuitori vin din afara Statelor Unite, pot fi văzute şi aici „semnele unor bucătării etnice sau anumite profesii în care grupuri din alte ţări devin suprareprezentate”. Alexandru Bălăşescu a vorbit despre fenomenele imigraţiei şi despre reaşezările la nivelul statelor naţionale. Miruna Rolea, doctorand în antropologie la SNSPA, a descris modul în care au decurs cele câteva întâlniri, în cadrul uni proiect de cercetare exploratoriu, cu grupul de expaţi indieni din Bucureşti care se întâlnesc aproape la fiecare sfârşit de săptămână pentru a juca cricket pe terenuri improvizate, de nevoie, în incinte de tip ştrand, parc sau teren de fotbal. Miruna Rolea a arătat că deşi aceste întâlniri se doreau iniţial doar o formă de socializare şi de petrecere a timpului liber, în timp „jocul a căpătat un aspect din ce în ce mai formal, până la crearea unei organizaţii oficiale” care să deschidă perspectiva organizării competitive a jocului de cricket. Smaranda Wittec, doctorandă la Facultatea de Sociologie – Universitatea Bucureşti, a descris o serie din problemele cu care se confruntă refugiaţii din România atrăgând atenţia mai ales asupra celor de natură birocratică. Ultima intervenţie, din rândul invitaţilor, i-a aparţinut antropologului Şerban Toader, care desfăşoară de mai mulţi ani cercetări centrate pe migranţii chinezi din Bucureşti, deconstruind o serie de stereotipuri pe care presa autohtonă le-a vehiculat în legătură cu aceştia.
Periferia Bucureştiului – între reşedinţă de lux şi ghetou
Prima intevenţie i-a aprţinut Angelicăi Stan, arhitect-urbanist, lector universitar la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, care a descris “monstrul periferic” generic în termenii dezirabili ai descoperirii valenţelor ascunse ale oraşului care creşte mai ales prin extinderea marginilor sale: “Problema noastră este a limitelor în care creşte oraşul şi a urmărilor acestei creşteri, a valorizării periferiei centrale sau celei de margine, care presupun integrare şi agresiune”. Arhitectul Lorin Niculae (Fundaţia Soros) a punctat un număr important de discrepanţe care apar între proiectele marketizate ale rezidenţelor presupuse de lux şi modalităţile în care acestea sunt puse în practică, identificînd o serie de probleme care apar atunci când dezvoltatorii imobiliari sînt mai degrabă interesaţi să construiască şi să vândă repede decât de rezolvarea unor probleme esenţiale ale locuirii confortabile. Ceilaţi doi invitaţi, ambii locuitori ai cartierului Ferentari, jurnalistul Adrian Schiop şi Simona Rădoi (bloggger: “O fată din Ferentari”), au avut misiunea ingrată de vorbi despre o realitate prezentă în presa românească mai ales termenii exotici ai ghetoului primejdios şi insalubru. Aceştia au ilustrat în câteva intervenţii scurte particularităţile – în marginea unei normalităţi larg acceptate – spaţiilor domestice din Ferentari. Adrian Schiop a formulat între altele şi o critică îndreptată spre proiectele altfel bine-intenţionate ale unui ONG care, din prea mult entuziasm dar şi din neînţelegerea outsider-ului ale membrilor săi, supralicitează idealul închegării unei comunităţi pe baza unor programe “de acţiune culturală”.
March 18th, 2010
One Response to “Rezumat “Trafic. Urban. Antropologii””
Pai oricat am vrea junkfood-ul va face parte din alimentatia noii generatii 13 – 28 de ani .. ca va fi mai rar asta e partea a 2 a si nu se va schimba cu nimic ..
Strainii din romania .. fac cam la fel cum au facut emigrantii italieni in SUA in anii 20 – 30.. au intrat .. au creat o mafie si dupa au inceput sa controleze totul .. si sa lupte petru ce detin ..
Bucuresti = o mare groapa cu ca**t, din punctul meu de vedere – al unui student care vroia sa invete intru-ul oras cu o deschidere mare .. bucuresti a fost pe ultima pozitite ..
Nu ofera decat nervi la fiecare 3 minute, oamneni tarani, needuacati si o conducere care nu face si nu va face nimic .. respect Oprescu dar si el pentru el e prea mult ..
March 21st, 2010 at 3:20 pm
Pai oricat am vrea junkfood-ul va face parte din alimentatia noii generatii 13 – 28 de ani .. ca va fi mai rar asta e partea a 2 a si nu se va schimba cu nimic ..
Strainii din romania .. fac cam la fel cum au facut emigrantii italieni in SUA in anii 20 – 30.. au intrat .. au creat o mafie si dupa au inceput sa controleze totul .. si sa lupte petru ce detin ..
Bucuresti = o mare groapa cu ca**t, din punctul meu de vedere – al unui student care vroia sa invete intru-ul oras cu o deschidere mare .. bucuresti a fost pe ultima pozitite ..
Nu ofera decat nervi la fiecare 3 minute, oamneni tarani, needuacati si o conducere care nu face si nu va face nimic .. respect Oprescu dar si el pentru el e prea mult ..