just-listen-discover-the-secret-to-getting-through-to-absolutely-anyone

Just Listen Discover the Secret to Getting Through to Absolutely Anyone

just-listen-discover-the-secret-to-getting-through-to-absolutely-anyoneCând am început să citesc cartea, mă aşteptam la o pledoarie ştiinţifică pentru ascultarea activă…  şi oare ce s-ar mai putea spune NOU despre ascultarea activă? E destul de clar, ascultarea activă e ascultarea cu intenţia reală de a înţelege perspectiva celuilalt, iar pentru asta, cel mai complicat lucru pe care îl avem de făcut e sa facem linişte în capul nostru, pentru ca modestul procesor denumit minte conştientă să poată procesa informaţia recepţionată (…ştim de la George A. Miller că nu duce mai mult decât 5 ± 2 unităţi de informaţie odată).

Am descoperit în schimb o carte care m-a fascinat.

Mark Goulston, în binecunoscutul stil pragmatic american, propune 9 reguli şi 12 tehnici care te pot ajuta să ajungi la oricine vrei.

Abordarea lui porneşte de la centrarea pe sine, prin autocontrol (şi are, bineînţeles, o tehnică pentru asta) şi te învaţă cum să conştientizezi şi să depăşeşti efectul propriilor filtre şi percepţii care se transformă în prejudecăţi, ca să poţi intra în mod real pe aceeaşi lungime de undă cu celălalt.

Apoi vezi cum poţi să-l faci pe celălalt să se simtă înţeles şi „simţit” (un fel de înţeles la nivel emoţional), cum să-l faci să se exprime, cum să te expui şi tu pentru a câştiga şi mai multă deschidere.

Regula numărul 4 spune: „more interested than interesting” (mai degrabă interesat decât interesant). De ce? Pentru a găsi acea cărămidă slăbită în zidul ridicat de celălalt între el şi lume, de unde să porneşti demolarea, pentru a ajunge la interlocutor. Şi pentru a-ţi atinge, evident scopurile.

Nu intenţionez să fac apologia tehnicilor, mai ales pentru că am convingerea că funcţionează. Goulston le-a aplicat în negocieri cu terorişti, cu sinucigaşi, … cu preşedinţi de companii (mă întreb care tip de interlocutor e mai dificil…), în situaţii conflictuale de mare anvergură şi tehnicile au funcţionat de fiecare dată.

Am înţeles însă de ce nu e tocmai uşor să le aplici. În esenţă, metoda lui propune să te desprinzi de propriul punct de vedere, să renunţi la orice formă de împingere a propriilor idei căre celălalt şi să-l faci pe el să se deschidă. Să taci şi să asculţi… Greu…

De aceea cred că ar fi în spiritul cărţii să las cititorii să descopere singuri ce are de spus autorul…  Aş încheia spunând simplu, spunând că, după ce am citit cartea, am înţeles de ce Keith Ferrazzi, consultant strategic în relaţionare, inclus în “40 Under 40” de către Crain’s Chicago Business şi în “Power 10” de către Business Marketing Magazine, spune despre Gaulston că „e un geniu care se apropie chiar şi de oamenii la care nu se poate ajunge”.

Pentru noi, ceilalţi muritori, cred că ar fi suficient să vedem cum putem ajunge la cei din jurul nostru, adică la oameni la care, de fapt, se poate ajunge.

Andreea Popa

(psiholog, consultant Ascendis, specializat în relaţionare şi comunicare)

 



There are no comments

Add yours

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.