#

Re:cenzie Scafandrul şi Fluturele

Published by carturesti | Filed under Noutati

scafandrul Re:cenzie Scafandrul şi Fluturele

 

E un film bun. Nu zic nu.
M-a fãcut curios faptul cã a câştigat Oscarul, în defavoarea, aşa mã gândeam eu, lui 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile.
Înţeleg de ce a câştigat Oscarul. Aşa cum şi Mar adentro a câştigat prin doza de patetism a subiectului (americanii par mai ahtiaţi decât noi după telenovele). Şi tocmai din prea marea asemănare a temei din Mar Adentro, nu prea înţeleg, cum a putut, din nou, sã recâştige juriul Oscar. Nu-mi imaginez decât că acest juriu s-a schimbat şi nu a văzut Mar adentro.

Pe această linie mai apare un film (şi devine din ce în ce mai ciudat), care, doar cu un an mai devreme, a câştigat un Oscar, pe aceeaşi tematică. Iar acum nu pot să inţeleg de ce a câştigat Mar adentro Oscarul, având precedentul Les Invasions Barbares.
Mar adentro şi Le scaphandre et le papillon sunt cu marea (Les Invasions Barbares e cu lacul:)). Toate 3 sunt cu spitalul. Toţi 3 sunt pe moarte (unul din proprie voinţă). Doi dintre ei sunt paralizaţi, al 3-lea e ‘doar’ la pat pentru odihnă. Doi dintre ei, cei paralizaţi, îşi părăsesc trupul şi zboară pe fereastă ca să viseze. Toate 3 filmele au acel umor negru, pe care nu-l poţi avea decât atunci când te simţi foarte aproape de moarte (ca înţelegere, nu ca distanţă). Toţi 3 sunt cinici. Toate 3 au luat Oscarul, aproape unul după altul. Pare o reţetă foarte bună.
Dar cu toate astea e un film bun.
Tehnica filmatului din spatele ochiului nu trebuie să ne impresioneze. Cel mai mult mă impresionează glasul liniştit al povestitorului, care în acelaşi timp este şi personajul principal, şi care ne sugereazã cã spiritul poate face tot ce nu mai poate face trupul (ăsta e un bulshit). La fel de mult mă impresionează şi discursul personajului din Mar adentro.
Miza este pe dramatismul vizual (scena memorabil patetică pentru mine este împărţirea unei firimituri de pâine între 5-6 evrei în Pianistul – Oscar pentru cel mai bun regizor, nu zău). E facil. Un bărbat care avea tot succesul din lume (redactor şef la Elle-Paris) şi copii frumoşi şi amanta, şi maşină deca, şi casă, suferă un atac cerebral şi, după o comă de 3 săptămâni, rămâne paralizat, putând comunica cu lumea exterioarã doar prin intermediul închiderii şi deschiderii pleoapei (codul Morse era mai bun).
Juriul Oscar nu a vrut să vadă drama ascunsă, din spatele pleopei Otiliei. Asta nu o înţeleg.
Totuşi e un film bun. N-am reuşit să adorm în timpul filmului. Deşi lucrasem peste program.

Les Invasions Barbares – Oscar în 2004
Mar adentro – Oscar în 2005
Le scafandre et le papillon – Oscar 2007
 
Ionut Bohodeanu
July 31st, 2008


12 Responses to “Re:cenzie Scafandrul şi Fluturele”

  1. robin hood Says:

    eu sunt curios ce parere are bodi.

  2. bodi Says:

    :)

    m-am crestat un pic in aceasta analiza taioasa de specialist ascutit

    eu am vazut doar invaziile barbare (care au impresionat nespecialistul din mine); ma voi pune la punct si cu restul

    mi-a atras atentia urmatoarea formulare: ” Toate 3 filmele au acel umor negru, pe care nu-l poţi avea decât atunci când te simţi foarte aproape de moarte (ca înţelegere, nu ca distanţă). Toţi 3 sunt cinici. ”

    umorul negru, sarcasmul, cinismul eu le vad ca modalitati de fuga si de neintelegere a profunzimii unei situatii (in cazul de fata cea mai profunda dintre toate (ne)situatiile … moartea)

    daca nu v-am spus-o, o repet: raspunsul bun, care survine in urma intelegerii profunde a lumii, este acelasi – iubirea

  3. robin hood Says:

    mi-era teama ca o sa spui asta. “iubiti-va mult”, deci, cum spune si mircea!

  4. bodi Says:

    uite, uite cum a iesit cinismul la suprafata
    oare de ce cand suntem pusi in fata situatiilor care ne aduc in contact cu emotiile noastre bagam sarcasmul la innaintare? ne ferim de patetism ca dracu’ de tamaie
    deviza/driverul lumii noastre – FII PUTERNIc!

  5. gicacontra Says:

    ba bodi, n-ai inteles nimic! pana la dumnezeu te mananca sfintii

  6. robin hood Says:

    mai bodi, tie ti-a placut cumva si ultimul Wong Kar Wai, My blueberry nights?
    nu vreau sa bag sarcasmul la inaintare, dar unii parca vor sa ne stoarca de lacrimi si toata empatia din noi cu filmele astea. wtf, cand ies pe strada nu-s destui amarati pe care trebuie sa-i compatimesc si cand mai vine cate un amic pe umar, io ce sa fac, sa-i compar drama cu ce-am vazut prin ultimul film frantuzesc sau coreean si sa-i zic : lasa ba, ca tu nu stii ce-i aia durere?

  7. bodi Says:

    robin, apreciez intelegerea

    eu cred ca strada ne ofera fapte; la ce ne uitam si cum interpretam tine de noi

    cred ca artistii ne arate fapte si moduri de interpretare la care nu ne-am gandit; si mai cred in rolul pozitiv al artei

    cum ai putea sa intelegi drama prietenului tau daca nu ai trait-o si tu – in vivo sau prin intermediul unui artist talentat?

  8. maro-n.dungi Says:

    bodi are dreptate.
    ce nu inteleg este cand a castigat scafandrul oscar?
    premiul pt cel mai bun film strain (2007) l-a luat filmul austriac the counterfeiters.

  9. suzana Says:

    n-a luat oscarul pentru film strain. a luat globul de aur. iar the counterfeiters a luat oscarul in 2008

  10. boho Says:

    si a luat si cel mai bun regizor la Cannes.
    Imi aduc aminte ca era suparat Julian Schnabel ca nu a luat si ptr cel mai bun film.
    da. m-a pacalit tabelul de pe imdb.com
    Felicitari Academiei Oscar pentru ca gandeste exact ca mine. : ) Articolul ar trebui sa se numeasca : Ce bine ca nu a luat Oscarul!
    Oricum ramane in picioare reteta de fabricare a unui film de premiu.Cat mai multa invaliditate.

  11. robin hood Says:

    who gives a fuck de premiile astea?
    si bodi, arta are multe roluri cateodata, cand baietii baga multe scheme pe acelasi cliseu, devine ilustrativ-decorativa si nu ne mai misca. nu pe toti, in orice caz.
    si bine zis “rol” in acest caz, e mai corect decat “scop”.

  12. maro-n.dungi Says:

    intr-adevar, premiile astea, oscarurile mai ales, nu au prea mare relevanta.
    parerea despre un film tot tu ti-o faci pana la urma, in raport cu ce altele ai mai vazut…
    de gustibus.

Leave a Comment