26-236884-Coperta_fata-detailthumb

Recenzie: Cartea de poveşti a unui economist, de George A. Akerlof

Eseuri despre consecințele noilor ipoteze în teoria economică,
de George A. Akerlof

Andra Tătuță
Consultant
Ensight Management Consulting

“La fel ca bucătăria franceză, care nu folosește alge sau pește crud, modelele neoclasice refuză concluziile derivate din psihologie, antropologie sau sociologie. Nu sunt de acord cu nicio regulă care limitează natura ingredientelor folosite în modelele economice.” (George A. Akerlof)

În ciuda titlului care anunță o lectură relativ ușoară (eseuri), nu ar trebui să fiți descurajati de formulele matematice aparent dificile, prezente aproape pe fiecare pagină. Acestea nu fac decât să rezume schematic textul, ajutând și la aprofundarea ideilor prezentate.

Primul eseu, Piața “țepelor”: incertitudinea calității și mecanismul pieței, este cel care i-a adus autorului, în 2001, un premiu Nobel pentru economie (alături de Michael Spence și Jose E. Stiglitz) pentru articolul din 1970, pentru primul pas făcut în direcția studiului economiei behavioriste.

Publicate de-a lungul a peste zece ani (1970-1983), eseurile cuprinse în Cartea de povești a unui economist țintesc spre redirecționarea modului de analiză și abordare economică, prin considerarea de noi ipoteze și perspective.

Deși culegerea de eseuri a fost tipărită pentru prima dată în 1984, conceptele definite încă sunt de actualitate, dat fiind faptul că piețele luate în vizor există în continuare.

Cel mai important concept asociat cu Akerlof este piața țepelor (sau informația asimetrică) și, totodată, cel care l-a făcut faimos pe autor.

Exemplul clasic este piața auto second-hand, unde există atât mașini bune, cât și mașini defecte sau țepe. Pe de-o parte, cumpărătorii de mașini nu știu dacă achiziționează o mașină în stare bună sau de o calitate îndoielnică, așa că sunt dispuși să plătească o sumă ce reprezintă prețul mediu între o mașină bună și o mașină mai puțin bună din punct de vedere calitativ.

Pe de altă parte, vânzătorii de mașini second-hand au această informație: știu care mașină merită bani mai mulți sau mai puțini. Dacă și cumpărătorii ar avea informația completă, ar putea ști valoarea reală a mașinii și ar plăti în consecință.

Totuși, în condițiile unor informații asimetrice, vânzătorii de mașini vor fi mai puțin dispuși să vândă mașini bune, deoarece prețul ar fi prea scăzut, însă, în schimb, ar vinde mai multe mașini de calitate inferioară datorită profitului semnificativ mai mare obținut în cazul lor. Observând această tendință, disponibilitatea cumpărătorilor de a plăti scade. Astfel, prețurile continuă să scadă, iar numărul de mașini de slabă calitate scoase la vânzare crește. Consecința logică este formarea unei piețe de țepe, prin lipsa totală de la vânzare a mașinilor second-hand de bună calitate. În concluzie, utilizarea eronată a informației poate rezulta în situații paradoxale în care clienții și furnizorii care aduc cel mai mic profit sunt favorizați, în detrimentul celor mai buni.

 



There are no comments

Add yours

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.