prima-carte-1050×355

Concurs! Prima carte de care te-ai îndrăgostit

prima-carte-1050x355

Later edit: Am aflat care sunt câștigătorii celor 2 vouchere valabile pe site-ul l librarie.carturesti.ro, în valoare de 100 lei/ fiecare

Roxana T

Mariana

Felicitări, câștigătorilor! Veți fi contactați prin e-mail pentru a intra în posesia premiilor.

Mulțumim tuturor participanților, pregătim și alte concursuri.

“Sunt momente în care inima vede mai bine şi mai departe decât ochii cei mai ageri.” Așa spune Hector Malot în “Singur pe lume”.

O carte care nu se demodează niciodată și spune povestea copilăriei fiecăruia dintre noi, momentul în care în sufletul multora s-a aprins iubirea pentru cărți.

Nu de puține ori, asistăm la discuții despre prima carte care ne-a dat aripi, iubire și teritorii de zbor.  De aceea, vă provocăm la un # concurs în care să ne vorbiți despre prima carte de care v-ați îndrăgostit.

Iar pentru că iubirea de cărți ține toată viața, ajută-i și pe altii să se îndrăgostească de ele. Acum cu o reducere de 20% la cărțile românești și 15% la cărțile străine pe librarie.carturesti.ro

Ce trebuie să faci?

Spune-ne care a fost  prima carte de care te-ai îndrăgostit iremediabil (și de ce?), iar de atunci nu ai încetat să citești.

Lasă-ne un comentariu la acest articol până la data de 24.02.2016 ora 12:00 și scrie-ne preferința ta, însoțită de cel puțin un argument.

Ce poti câștiga?

Unul dintre cele 2 vouchere valabile pe site-ul librarie.carturesti.ro, în valoare de 100 lei fiecare .

Cum alegem câștigătorii?

Alegem câștigătorii prin tragere la sorți și te vom anunța rezultatul prin email. Completează corect adresa, îți vom trimite acolo toate detaliile necesare pentru a putea intra în posesia premiului, dacă ești printre câștigători.

Toate comentariile sunt moderate în termen de 24h.

Regulamentul este disponibil aici.

Mult succes tuturor!

PS. “Ce zici, ne jucăm de-a copilăria?”

 



There are 225 comments

Add yours
  1. Sarah

    Prima carte de care m-am indragostit, a fost Narnia. Am primit-o cadou,de ziua mea in clasa a II-a de la verisoara mea cititoare. Eram atat de convinsa ca exista acest taram si ca pot ajunge si eu sa cunosc personajele, incat am stat ascunsa in sifonierul meu din camera asteptand sa simt frigul iernii din Narnia. In ciuda fantasticului si povestii, aparent copilaresti, cred ca Narnia da adevarate lectii de viata 🙂

  2. Daria Moldovan

    Am citit multe carti inainte de a citi cartea care mi-a dezvoltat cu adevarat pasiunea pentru lectura. Si pot spune ca le-am citit pentru ca trebuiau citite la scoala, trebuiau rezumate, fise de lectura etc.
    Pana intr-un an de Craciun, cand am primit cartea “Lorelei – Ionel Teodoreanu”. De cand am citit pe nerasuflate cartea aceea, mi-a fost tot mai “foame” de lectura. Mi-a placut mult Lorelei pentru ca erau atat de bine descrise personajele si scenele, incat aveam impresia ca fac si eu parte din lumea aceea, ca un personaj invizibil care asista la ceea ce se intampla acolo. Au urmat multe carti frumoase, dar Lorelei este cartea pe care as reciti-o fara sa stau pe ganduri!

  3. Virban Georgiana

    Prima “carte” (defapt o micuță cărticică) de care m-am îndrăgostit a fost o carte cu fabule . Aveam 4 ani când am început să citesc și trebuie să recunosc, îmi placeau la nebunie fabulele,mai ales cele cu o zicală la sfârșit. De atunci am început să caut tot felul de cărți , făcându-mi cont la biblioteca comunală a comunei în care locuiesc .

  4. Anca Luca

    Cartea de care m-am indragostit si care m-a facut sa ma indragostesc de lectura a fost chiar “Singur pe lume” de Hector Malot. Ce surpriza frumoasa cand am vazut ca ati ales chiar un citat din aceasta carte minunata. Imi amintesc ca pana la ea, incepusem sa citesc multe carti, dar nu reuseam sa o termin pe niciuna. Atat de impresionata am fost de toata povestea incat am reusit sa o duc pana la capat. Si ce mandrie am avut cand am vazut ca citisem o carte de 400 si ceva de pagini si cu un scris mic-micut!

  5. olesea

    prima carte pe care am iubit-o e abecedarul scris de Grigore Vieru, se numeste “Albinuta”. Era colorata, plina cu desene, cu poezii si ghicitori pe care le stiu si acum dupa mai bine de 20 ani. Anul trecut am resusit sa cumpar de pe un site de carti vechi un exemplar. O ador si o rasfoiesc si acum.

  6. Nitu Ana Maria

    Prima carte de care m-am indragostit a fost romanul “Singur pe lume” de Hector Malot. Cred că eram prea mică să înțeleg capodepera pe care o citeam, viața unui copil singur, abandonat, vândut de propriul tată și care trece prin o sumedenie de experiențe până să-ți găsească familia. Cred că abia când am crescut am început să-l înțeleg mai bine, însă, țin minte că de pe când am început să citesc ceva m-a ținut să termin cartea și chiar am plâns. Cartea a avut un efect cathartic asupra mea, deoarece m-am comparat cu micuțul Remi și nu înțelegeam cum e posibil să abandonezi un copil, când mama și tata mă iubesc și îmi dau tot ce am nevoie. Eram revoltată, deși nu înțelegeam prea bine ce înseamnă asta. Știu doar că bunătatea lui Remi și gingășia lui m-a atras și mi-a deschis drumul spre alte cărți!

  7. Cornelia Popa

    Din ce mi-a povestit mama, prima carte pe care-am îndrăgit-o foarte, foarte tare a fost Albă ca Zăpada și cei șapte pitici, iar de atunci am început să-i cer să-mi citească mai mult. Tind să-i dau dreptate, căci o am și acum în bibliotecă și la cum e, cusută cu ață de tata, căci am răsfoit-o până s-au desprins paginile, trag concluzia că într-adevăr am iubit-o foarte mult. Plus că și acum e printre poveștile mele preferate pentru copii. Pasiunea pentru citit am regăsit-o, mai apoi, în liceu. Țin minte cum mă ascundeam printre rafturile bibliotecii din liceu, după ce o rugam pe doamna bibliotecară să-mi recomande ceva frumos. Mi-a plăcut mult cartea lui Francisc Munteanu – Cerul începe la etajul 3, așa mult încât m-am oferit să o ajut prin bibliotecă numai ca să mi-o dăruiască, să fie a mea, să o am în biblioteca mea… și mi-a dăruit-o pur și simplu, văzând că într-adevăr mi-o doresc. Trebuie neapărat să o recitesc, acum că tot mi-am adus aminte de ea! 🙂

  8. Cușai Irina

    Prima carte de care m-am indragostit este “Bunica e in mar” de Mira Lobe.Aceasta carte m-a teleportat in lumi minunate si mi-a transmis ca totul este posibil, mai ales in carti.

  9. Laura Roman

    Cred ca era o carte Calutul Cocosat, cel putin asta imi aduc aminte. De ce? Nu mai tin minte :))
    Cand am mai crescut a contribuit si Agatha Christie, evident, pentru ca imi placeau misterele 🙂

  10. Românu Andra

    Prima carte indragita in copilarie a fost Pisicile aristocrate.Imi citea mama din ea inainte de culcare.Imi placeau mult si basmele spuse de bunica mea. Mai tarziu, la recomandarea unei prietene am citit Maitreyi-Mircea Eliade. De atunci pot spune ca am prins gust pt citit si tot de atunci nu ma mai pot opri din cumparat carti.Incep sa nu mai am loc unde sa le pun.Dar nu e asta o problema 🙂

  11. Oana I.

    Prima carte pe care mi-o aduc aminte cu drag a fost Hansel si Gretel cumparata din Bucuresti in timp ce eram internata acolo in spital, eu fiind din Bacau. Era o editie deosebita, cu povestea la mijlocul cartii, doar pe jumatate de pagina, iar restul cartii cuprindea ilustratiile foarte colorate pentru anul 1988. Imi aduc aminte ca a costat mult, dar mama mi-a cumparat-o sa ma faca sa ma simt mai bine. A ramas, de atunci, cartea mea de suflet si, desi nu o mai am, o citesc cu drag baietelului meu in alta editie frumoasa.

  12. Anca

    În copilărie, citisem numeroase povești, povestiri, basme, însă prima carte ”serioasă” citită a fost ”Singur pe lume”, de Hector Malot. Se înțelege că m-a surprins plăcut începutul acestui articol, nu? Totuși, cartea de care m-am îndrăgostit iremediabil și care m-a determinat să citesc tot mai mult a fost, incontestabil, ”Cei trei muschetari”, de Alexandre Dumas, pe care am descoperit-o cândva, în clasele primare. Vă vine sau nu să credeți, dar am citit-o pe nerăsuflate de 3 ori! Ajunsesem să știu ce și cum despre fiecare replică și fiecare pasaj din carte – atât de mult mi-a plăcut. Ulterior, am citit întreaga trilogie și am îndrăgit continuările (”După 20 de ani” și ”Vicontele de Bragelonne”), însă nimic nu se compară cu ”prima iubire”, ca să spun așa, în materie de cărți. Retrospectiv privind, pot spune că a fost o carte care mi-a oferit, pe lângă acțiunea captivantă, un set de principii morale pe care îl port și astăzi cu mine: onestitate, dreptate, adevăr, curaj. A fost, fără îndoială, ceea ce eu numesc dragoste la prima lectură!

  13. Brojba Alexandra Elena

    Sa fie, oare, o coincidenta ca iubirea mea pentru carti a inceput cu o poveste de dragoste? Cred ca aveam in jur de 14 ani când mi-a cazut în brațe “Lorelei” de Ionel Teodoreanu. La varsta la care ochiul meu nu sesiza detalii precum stilul autorului, particularitatile artistice sau felul in care este construit universul epic, m-am bucurat pur si simplu de povestea pe care mi-au spus-o cuvintele! “Lorelei” mi-a adus prima imagine despre iubirea adevarata si odata cu sfarsitul lecturii am comparat fiecare poveste de dragoste cu ceea ce s-a intamplat intre Lorelei si Catul Bogdan. Mi-a facut sufletul sa vibreze odata cu sentimentele personajului si mi-a infatisat fericirea prin trairea indragostitilor, insa amintirea primei iubiri vine cu un strop de tristete: finalul trist mi-a daramat castelul de fericire in care ma inchisesem, mi-a adus furtuna in mijlocul verii calduroase si mi-a zduguit sufletul pana in cele mai profunde locasuri. Moartea lui Lorelei a fost prima mare durere pe care am trait-o si totusi, mi-a starnit curiozitatea extrem de mult; m-am intrebat imediat daca asa se sfarseste orice poveste de dragoste, daca moartea ii asteapta pe toti cei care iubesc neconditionat si am continuat sa cotrobai printre povestile de dragoste dintre filele cartilor, sa-mi regasesc speranta si am reusit. Intr-adevar, prima dragoste nu se uita niciodata, indiferent de cum s-a terminat!

  14. Ramona Răican

    Nu imi amintesc exact care a fost chiar prima carte care mi-a declansat iubirea pentru literatura, insa mama imi spune ca atunci cand aveam vreo 5 ani, stiam sa citesc si o corectam pe o matusa mai in varsta care imi citea si mai gresea cateodata cand nu avea ochelarii pusi 🙂 Imi amintesc ca in loc sa ies in fata blocului sa ma joc, preferam sa citesc povesti; aveam multe carti din colectia aceea de povesti nemuritoare, basme de Petre Ispirescu, povesti de H.C. Andersen, iar intr-un weekend in care a fost in vizita la verisoara mea, am citit o carte intrega de povesti de Fratii Grimm. In scoala generala, imprumutam carti de la o matusa care avea o biblioteca imensa, apoi mi-am facut permis la Biblioteca Judeteana si citeam foarte mult, in vacante terminam o carte de 300-400 de pagini in 2 zile 🙂 Am citit multe carti frumoase; in copilarie mi-au placut “Singur pe lume”, “Marile sperante”, in liceu “Muntele vrajit”, “Magicianul” si cartile lui Jane Austen, dar cartea care m-a impresionat cel mai mult, care a urcat in topul preferintelor mele direct pe primul loc, este “Cele 40 de legi ale iubirii”, de Elif Shafak. Este o carte plina de invataminte, inglobate in povesti de viata care desi s-au petrecut acum sute de ani, isi demonstreaza valabilitatea si in zilele noastre. Imi place mult cum scrie Elif Shafak si abia astept sa-i citesc toate cartile pe care le are deja publicate si cele ce vor urma!

  15. Andra

    Prima carte pe care am indragit-o a fost una tare faina, a carui nume nu-l mai retin. Eram mica-mica, pe ea am invatat sa citesc o “carte” 🙂 O carte mare, cartonata, cu niste desene superbe, despre un toporas care inflorise, dar nu mirosea, iar restul florilor din curtea in care traia au tot incercat sa-l faca si pe el sa miroasa frumos. Stiu ca tare rau imi mai parea de toporasul acela, cum il chinuiau toate plantele si cum pana la urma l-au abandonat. Dupa, vazand cate sentimente pot transmite cartile, pur si simplu am luat la rand alte carti si, usor, usor, am ajuns sa citesc aproape intreaga biblioteca a bunicii pana in liceu, iar acum ajung si eu sa am o biblioteca precum cea a bunicii 🙂 Cartea cu toporasul am citit-o cu mare drag si cand am mai crescut, pana pe la vreo 10-11 ani, incat ajunsese sa aiba colturile paginilor uzate 🙂 Dupa, am oferit-o unui copilas, sperand sa se bucure si el si sa ii trezeasca aceeasi pofta de citit pe care a reusit sa mi-o trezeasca mie. Si acum m-a apucat zambitul cand imi aduc aminte cat am iubit cartea aceea.

  16. Patricea Dobre

    Prima carte de care m-am indragostit, sau de fapt serie de carti, a fost “Harry Potter”. Am crescut in lumea “magiei”, fiind nascuta la inceputul anilor ’90. Tin minte ca eram in clasele primare cand mama a venit acasa cu primul volum, si atat de tare l-am indragit, incat atunci cand am implinit 11 ani chiar credeam ca voi primi si eu scrisoarea de la Hogwarts. Am iubit fiecare volum in parte, si am plans la fiecare tragedie. In sufletul meu inca exista acel copil care asteapta scrisoarea :).
    ” When I’m 80 years old and sitting in my rocking chair, I’ll be reading Harry Potter. And my family will say to me, ‘After all this time?’ And I will say, ‘Always.'”-Alan Rickman

  17. Voicu Alexandra-Carmen

    Prima carte de care m-am îndrăgostit şi am citit-o din proprie inițiativă a fost volumul unu din Academia Vampirilor de Richelle Mead. Nu a fost o alegere în cunoştiință de cauză, pur şi simplu am văzut coperta învitrina unui chioşc de ziare împreună cu revista Bravo şi a fost dragoste la prima vedere/ lectură. Îmi aduc aminte că am rugat-o pe mama cam doua zile să mi-o cumpere, iar câteva ore după ce am primit-o am şi termimat-o. În seara aia am aflat că de fapt cartea deschidea o serie pe care am devorat-o şi de care mă simt la fel de îndrăgostită ca acum şase ani. Am surprins pe toata lumea prin transformarea mea într-o bookaholic dintr-o fată care citra doar din obligație.

  18. Negru Corneliu

    Felinarul lui Trica – Herlene Sehauf, M-am regasit foarte mult in aceasta carte. Acest copil era la fel de obraznic ca si mine. Toate prostiile pe care le facea la scoala, le faceam si eu. Dar…. cu toate astea, avea o curiozitate fata de ce se intampla in jurul lui

  19. Simona

    citeam si inainte, dar m-am indragostit la prima citire de Zorba grecul a lui Kazantzakis. Abia vazusem filmul si am fugit la biblioteca sa iau si cartea. Am citit-o de 3 ori de-a lungul anilor si cred ca va mai exista cel putin o lectura. De ce? Pentru ca nu am putut s-o uit. E o oaza de frumusete umana.

  20. Adriana Elena Stanescu

    prima carte care mi-a ajuns la suflet a fost “Amintiri din copilarie”, de Ion Creanga poate si pentru simplul fapt ca eram pe partea cealalta a raului Ozana si ma puteam transpune in intamplarile povestite cu atata haz si pasiune de el

  21. Carmen Albu

    Am citit multe carti inainte de asta, dar mereu imi amintesc cu drag de ea. Prima mea carte cu aventuri, prima mea carte din care voiam sa fac parte, prima carte pe care nu am putut sa o las jos nici dupa rasarit. Era vacanta dintre clasa a VI-a si a VII-a. In mod normal dupa ora 7-8 seara ne strangeam la televizor toti, dar o aud pe mama “Unde e Carmen?” “In camera, citeste.” “Vai, manca-o-ar mama”. Si atunci am realizat cat ma captivase cartea, eu inca eram in camera si citeam. Voiam sa fac parte din grup, sa fac parte din aventurile lor, sa fiu unul dintre “Cavalerii florii de cires”. Tin minte ca la un punct m-am asezat pe birou in dreptul veiozei sa pot citi in continuare si sa nu le deranjez pe surori. Si urmatorul moment care m-a facut constienta de mediul din jurul meu si sa realizez ca se lumina de zi, a fost sunetul calculatorului tatei cand s-a aprins. La 6 dimineata, primul lucru pe care tata il facea cand se trezea era sa deschida calculatorul. Terminasem primul volum de cateva minute si abia incepusem “Castelul fetei in alb”. Am mai citit cateva randuri si de frica sa nu ma prinda sa ma certe, am pus cartea jos si m-am bagat in pat. Restul noptilor a fost o aventura continua cu ciresarii.

    Tin minte si acum cat de intoxicata eram de ei ca dupa ce am terminat si ultimul volum, eram la masa mancam si i-am zis mamei “Cand ma intalnesc cu el, vreau sa il rog sa mai scrie”. Constientizam aberatia spusa, dar atat de tare imi doream sa se mai continue povestea…

    “Ciresarii”, Constantin Chirita

    Hm. Mi s-a facut dor de ei acum.
    Carmen

  22. Cristian Cojoc

    Good Omens – Terry Pretchett & Nail Gaiman. Am dat de ea din intamplare pe la un prieten, am cumparat-o in romana si am recitit-o, apoi am luat-o si in engleza sa pot savura stilul autorilor la maximul potential. Datorita acestei carti am descoperit seria Discworld, cea mai buna serie fantasy dupa parerea mea.

  23. Teodora Nistor

    Dățile în care părinții mei își făceau timp să-mi citească erau destul de puține. Copilărind la țară, munca era pe primul loc și apoi școala.
    Dragostea pentru lectură a apărut pe la sfârșitul liceului, însă atracția pentru cărți credcă a fost prezentă dintotdeauna.
    Acasă, aveam o bibliotecă micuță pe care o ștergeam de praf la fiecare sfârșit de săptămână, dar puține erau cărțile potrivite vârstei mele. Motiv pentru care tatăl meu, din când în când, îmi mai aducea câte o carte de la una din bibliotecile ce se afla undeva la vreo 7-8km.
    Într-una din vacanțele de vară, tatăl meu a mers în oraș iar atunci când s-a întors mi-a adus cadou Aventurile lui Tom Sawyer – Mark Twain. Pe prispa din fața casei, mi-am întins o pătură în carouri, cu nuanțe de verde și bej și am început să răsfoiesc. Într-o oarecare măsură, am reușit să mă regăsesc în unele descrieri și situații prezentate și credcă acest lucru m-a făcut să îndragesc așa mult această carte. ”Imaginea” ce mi-o amintesc și acum, după aproape… 17 ani de când probabil i-am atins prima dată paginile, este aceea în care Tom este pedepsit să vopsească un gard. Credcă cel mai mult m-a impresionat modul în care a abordat el situația, prezentându-le prietenilor săi ”arta” vopsitului și ”responsabilitatea” ce i-a fost încredințată.
    Cam așa a prins contur dragostea pentru lectură. Cu siguranță aș gasi mai multe interpretări și acum, că mi-am amintit de ea, credcă o voi reciti.
    Cât despre dragostea pentru citit, probabil s-a accentuat în perioada liceului, odată cu prezența unui prieten foarte bun care mi-a apărut la ușă, plin de entuziasm, cu două exemplare din Intim – Traian Demetrescu, xeroxate. Restul… Restul a fost și este o continuă aventură.

  24. Lavinia

    Prima carte pe care am citit-o și de care m-am îndrăgostit a fost,, Vrăjitorul din Oz”.Citeam pagina după pagina iar seara când se apropia ora de somn și trebuia sa închid lumina,așteptam să adoarmă părinții întâi,apoi îmi aprindeam din nou lumina în camera și continuam sa citesc. Am recitit-o de foarte multe ori,iar ori de cate ori vreau sa îmi aduc aminte de copilărie,o recitesc cu drag.

  25. Mirela Neacsu

    Buna ziua. Prima carte din viata mea a fost ” Singur pe lume” de Hector Malot. Am primit-o in dar la varsta de 4 ani si fiind singura mea carte am inceput sa invat sa citesc pe aceasta carte in jurul varstei de 6 ani ( din lipsa de ocupatie). Am invatat din ea ce inseamna întrajutorarea, compasiunea, iubirea, ce este prietenia dintre oameni si animale. Multumesc Doamnei Eva (colega mamei ) pentru acest cadou frumos. Asa a inceput o “pasiune “care dureaza de zeci de ani .

  26. Vivian Constanda

    Cartea ce mi-a deschis apetitul intr-ale cititului este Robinson Crusoe de Daniel Defoe. Detaliile si ideea unui naufragiu m-au captivant inca de la primele pagini. Ceea ce mi-a intretinut insa suspansul au fost aventurile si metodele intreprinse de Crusoe pentru a supravietui pe o insula pustie…aparent pustie. O consider o carte din care poti invata foarte multe.

  27. Irina T

    Prima cartea de care m-am îndrăgostit şi care a rămas până în ziua de azi una dintre preferatele mele a fost “Anne de la Green Gables” de L.M. Montgomery. M-a cucerit personajul principal, orfana Anne Shirley, cu imaginaţia ei bogată, caracterul cald şi inima ei mare, frumoasa ei prietenie cu Diana Barry şi conceptul de “suflete înrudite” (kindred spirits), care este atât de adevărat!

  28. Daniela

    Stiu ca am fost de cand ma stiu o romantica si primul titlu ce imi sare in fata ochilor este “Sotul meu” de Max du Veuzit.
    Probabil ca educatia mai stricta din vremea copilariei mele, lipsa accesului la anumite forme de socializare( chefuri,discoteci, restaurante, baruri) m-au determinat sa visez cu ochii deschisi, sa traiesc vietile personajelor din romanele cumparate pe sub mana de mama, sa ma cufund intr-o lume imaginara.
    Si dorul de aceasta lume ma arde cateodata, o caut cat pot de mult. Si sper sa ma ma mai regasesc uneori in ea. Asa ca …citesc !

  29. Mariana

    Cred ca primele lecturi care m-au facut sa citesc au fost basmele,eram cred in clasa a-II-a cand am inceput sa citesc si nu puteam sa-mi explic cum de calul lui Fat Frumos manca jaratic ,:)) .Cartea care m-a impresionat a fost Neamul Soimarestilor a lui Mihail Sadoveanu,era lectura obligatorie pe vremea aceea,si am citit-o de mai multe ori,am cautat pe harta sa vad unde e Orheiul ca nu imi aminteam sa fi invatat la Geografie despre el,apoi l-am innebunit pe tata vreo doua zile sa-mi spuna unde e, pana s-a rastit intr-o zi la mine si mi-a zis ca e in Basarabia si ca nu am voie sa intreb despre Basarabia.Am continuat sa citesc tot ce era obligatoriu pentru scoala si nu numai….am ramas cu dragostea pentru carte si in ziua de azi cand nu mai pot citi atat cat as vrea …..din cauza ochelarilor.Mi-ar placea foarte mult sa citesc Inteligenta Materiei,In cautarea sensului pierdut, de Dumitru Constantin Dulcan,ma fascineaza tot ce spune omul,profesorul si doctorul Dumitru Constantin Dulcan.

  30. Teo H

    Pe cât e de cliché, pe atât e de adevărat: prima mea iubire literară a fost seria „Harry Potter”. Aveam 10-11 ani, filmele încă nu apăruseră, iar eu eram convinsă că literatura pur și simplu nu era de mine.

    Fusesem forțată de multe ori să citesc cărți care nu mi-au plăcut: programa școlară conținea numai „opere literare” unde acțiunea și personajele aparțineau unei alte lumi – aceea a țăranilor. Literatura din școală glorifica un gen de om și un stil de viață care pentru mine nu aveau nici o relevanță. Eram un copil crescut printre betoanele Bucureștiului; cu capul plin de „Disney” și „Cartoon Network” și „Sailor Moon”. Fusesem expusă la genul „fantasy” din filmele perioadei („Neverending Story”, „Legend”, „The Last Unicorn”) și singură în casă sau afară cu ceilalți copii, îmi petreceam zilele imaginându-mi scenarii fantastice și jucând rolurile personajelor favorite. Personaje care aveau puteri supranaturale și care porneau în căutări epice, învățând lecții importante despre ei înșiși și despre „viață”. „Lumea” mea era cea globală, lipsită de acel specific național țărănist care e încă forțat pe gâtul elevilor din școala generală. Nu reușeam să simt nimic pentru „Amintiri din Copilărie” sau „Cireșarii”, când eu într-o poveste căutam magie și aventură și niște valori universale. Iar cultul țăranului din „operele” lui Mihail Sadoveanu mă umplea cu un fel de dezgust pe care atunci nu-l puteam descrie, dar din cauza căruia ma feream cu sfințenie de acea întreagă colecție de cărți din biblioteca alor mei. Credeam că literatura, în general, era o serie de descrieri plictisitoare ale unor peisaje care nu mă interesau; enumerarea unor feluri de mâncare care oricum îmi păreau slinoase și scârboase („slăninuță cu mujdei” și alte exprimări similare); și preaslăvirea „românismului” prin personaje ignorante care criticau „Occidentul” pe care evident nu-l înțelegeau. Totul învelit într-o poleială de limbaj de lemn și arhaisme care mă scoteau din sărite.

    În copilăria ei, mama fusese o mare fană a cărților romanțate: citise Alexandre Dumas, cu viziunea aceea siropoasă asupra vieții și relațiilor inter-umane. Citise toate cărțile lui Sadoveanu. Citise tone și tone de „drame istorice”, ajungând ca la vârsta maturității să considere poveștile fictive romanțate ca fiind „adevăruri istorice”. Iar pe mine mă critica. Îmi enumera toate cărțile pe care le citise ea până la vârsta la care ajunsesem eu; mi le punea în brațe crezând că dacă mă forțează să le citesc or să ajungă să-mi placă. Și desigur că nu reușea să facă decât opusul: „dragoste cu de-a sila nu se poate”. Și așa am prins scârbă de cărți… Nu erau decât ÎNCĂ ceva ce mi se putea reproșa; așa cum era scrisul meu „urât” și faptul că nu reușeam să memorez anii de la Istorie.

    Iar acesta era contextul în care am descoperit eu „Harry Potter”. Tocmai apăruse București Mall (Vitan) și ai mei m-au luat să ne uităm prin magazine. În librăria care astăzi este Diverta (nu mai știu dacă avea același nume pe atunci) era un stand foarte colorat care făcea reclamă primei cărți, „Piatra Filozofală”. Cartea în sine avea o copertă colorată; îmi plăceau mult cromatica și stilul grafic. Promiteau… ceva diferit de Sadoveanu și Dumas. Și totuși mie nu-mi plăcea să citesc. Dacă nu ar fi spus maică-mea, văzând că mă holbam la rafturile acelea colorate: „Ce să faci cu porcăria aia, că tu oricum nu citești nici cărți adevărate?”… cel mai probabil m-aș fi limitat la a mă uita la copertă și a merge mai departe. Dar iată că s-a aplicat principiul fructului interzis, iar taică-meu nu a stat prea mult pe gânduri înainte de a-i spune maică-mii că dacă vreau cartea aia, atunci el o să-mi cumpere CARTEA AIA. Și uite așa, din încăpățânare, am ajuns acasă cu „Harry Potter și Piatra Filozofală”.

    Când m-am asezat pe burtă-n pat cu cartea, deja eram convinsă că o să aibă soarta tuturor prostiilor pe care încercase maică-mea să mi le bage pe gât până în acel moment: „un capitol-două citite ca pe o povară, înainte de a renunța complet”. Dar n-a fost așa. Din primele pagini deja mă vrăjise textul. Era contemporan, era relevant, înțelegeam personajele astea și ca niciodată, vroiam să fiu unul din ele! Trăiam totul împreună cu Harry, Ron și Hermione, că tot eram de aceeași vârstă… Iar pe urmă, cu trecerea anilor, chiar s-a nimerit ca întodeauna să fiu cam de aceeași vârstă cu personajele când citeam fiecare carte: înainte am urmărit lansările cărților în română, traduse de Ioana Iepureanu. Și apoi, de la a 4-a carte, nemaiavând răbdare pentru traduceri, am trecut la variantele în engleză. Aveam 10-11 ani când am citit prima carte. Vârsta lui Harry, Ron și Hermione. Și aveam 17 ani când a apărut și am citit „Harry Potter and the Deathly Hallows”. Vârsta lui Harry, Ron și Hermione. Cred că generația mea a avut un noroc fantastic, reușind să trăiască fiecare din cele 7 povești mai mult sau mai puțin „în tandem” cu personajele principale.

    Iar restul literaturii? Ei bine, odată ce-am descoperit care era „faza” cu literatura asta… am început să caut. Știam acum că există pe lumea asta cărți pe gustul meu și înțelesesem ÎN SFÂRȘIT că literatura nu este o „muncă”, ci o plăcere (atunci când îți alegi subiectele potrivite). N-am ajuns niciodată să mă înțeleg cu maică-mea pe tema asta. Ei îi place literatura romantică; iar mie îmi place mai degrabă literatura de secol XX: mai cinică, dar mai „profundă”, mai personală… orientată spre „mesaj” mai degrabă decât spre „peripeție”. Aici cred că este vorba de înclinațiile personale – ceva ce maică-mea a refuzat să înțeleagă când eram eu mică. Și totuși, dacă n-ar fi fost Harry Potter, cu siguranță că astăzi aș fi fost o cu totul altă persoană, cu toate „înclinațiile” mele naturale.

    Puteam să zic doar „prima mea dragoste literară a fost HP” și să închid fereastra. Dar am zis că ar fi o ocazie bună să le aduc aminte tinerilor părinți că propria lor atitudine elitistă vis-a-vis de literatură poate fi câteodată chiar motivul pentru care copilul lor nu citește. Și că, desigur, lumea lor nu este neapărat și lumea copilului. Înțeleg că programa școlară își propune să-i învețe pe copii de literatura propriei țări și abia pe urmă (doi ani în liceu, dacă au noroc) să vorbească și de ceea ce s-a scris în afară. Dar adevărul este că majoritatea cărților din manualele de literatură NU sunt relevante intereselor și valorilor tinerilor de astăzi. Vorbim atâta despre globalizare, și totuși refuzăm să acceptăm că aceasta afectează până și gusturile și valorile tinerilor acestei lumi „globale” – ea nu se manifestă DOAR prin accesul la Internet și utilizarea de smartphones! Dacă scopul educației este să știm să scriem compuneri învățate pe dinafară din culegeri; atunci da, sigur, Sadoveanu e la fel de portivit ca oricare alt subiect de studiu. Dar dacă scopul este să-i inspiri copilului o pasiune pentru literatură și să-l faci să-și caute singur noi lecturi și chiar să GÂNDEASCĂ, pentru sine, vis-a-vis de ceea ce a citit… atunci poate a sosit momentul să mai renunțăm la tot ce este „tradițional” doar de dragul „tradiției” și să începem să-i mai ascultăm și pe ăștia mici. Să le băgăm în ghiozdane cărțile LOR, și nu pe ale generațiilor unei alte lumi. Poate stârnindu-le interesul în loc să le criticăm gusturile vom vedea cum cresc procentele de absolvire a bacalaureatului – și cum tinerii vor DORI să vorbească despre ceea ce au citit, în loc să fie obligați să răsfoiască o carte de dragul unei note.

  31. Alexandra Ali

    Mama invatatoare, tatal devorator profesionist de carti, asadar am avut carti si de unde alege. Dar cea care m-a facut sa citesc cu adevarat de placere era o anotlogie de povesti “Povesti fermecate rusesti”, desigur cu ilustratii foarte frumoase, balauri, printese, babe urate si pline de negi si flacai vrednici de admiratie. plus o corabie zburatoare, un vultur de lemn care chiar zbura, mere de aur si multe alte. O lume fascinanta care mi-a deschis “apetitul” pentru citit in general si pentru fantezie in particular.

  32. Anca Moldoveanu

    Cartea ce am citit-o si recitit-o de nenumarate ori, ca si cum ar fi fost prima oara, este ‘Cei trei muschetari’ a lui Alexandre Dumas. Mi-au placut atat de mult, am trait si retrait aventurile descrise in fiecare pagina. Am ras…am plans, am tremurat alaturi de personajele indragite. Putin mai tarziu am continuat seria cu ‘Vicontele de Bragellone’ si ‘Dupa 20 de ani’. Mi-au placut si acelea dar parca nu la fel de mult. Si acum as citi cu la fel de multa placere acest minunat roman.

  33. Golea Raluca

    M-am indragostit de Elevul Dima dintr-a saptea cand eram la varsta pubertatii… Are toate ingredientele unei carti pt adolescenti: scoala, iubire,aventura,curaj,prietenie. Cred ca a fost punctul de pornire spre “devorarea” celorlalte romane scrise de Drumes si nu numai dar si afinitatea de mai tarziu pentru tot ceea ce inseamna teme existentiale , in carti si filme.

  34. Anca

    Bună! Prima carte pe care am citit-o din proprie iniţiativă a fost nuvela “Robinson Crusoe” de Daniel Defoe.
    Îmi amintesc când am primit-o cadou de Craciun. A stat un timp în bibliotecă până când, din nefericire, am fost internată în spital pentru câteva analize. Atunci am decis să iau ceva să citesc. Am luat cartea şi nu m-am putut opri din citit..mai ales pentru că îmi placea felul cum autorul descrie singurătatea şi felul cum omul se adaptează pentru a supravieţui unor condiţii dificile.
    Apoi, cu timpul, am pus mâna pe mai multe cărţi care m-au adus treptat la curiozitate, învăţare şi pasiune.
    Aşadar, pot spune că ”Robinson Crusoe” a fost cea care mi-a deschis orizontul şi m-a introdus în lumea cărţilor. Îmi amintesc cu placere de acea perioadă (datorită cărţii) şi mi-am dat seama că orice situaţie neplăcută (Spitalul )se poate transforma într-o amintire plăcută de neuitat. 🙂

    O zi minunată!

  35. Monica

    Am invatat sa citesc de una singura cu ajutorul cartii “Martinel invata alfabetul”, dar cartea care m-a facut sa ma indragostesc iremediabil de citit a fost “Singur pe lume” de Hector Malot.

  36. Cristina Dogaru

    Cartea ce ma trimite cu gandul la copilarie este Puiul, de Alexandru Bratescu Voinesti. O vazusem de mai mult timp in biblioteca casei, si ii tot dadeam tarcoale, cred ca imi povestise cineva ca va fi trista la sfarsit si poate asta m-a retinut. A fost primul moment, pe care il tin minte, ca fiind durere, si nu fizica, ci sufleteasca:) Dar a fost o traire intensa:)

  37. Maria Grosu

    Cartea care mi-a deschis apetitul pentru lectura este La rascruce de vanturi de Emily Bronte. S-a intamplat in vara dintre clasa a 10 si a 11, cand eram la bunica si plictisindu-ma m-am gandit sa pun in ordine cartile din biblioteca. Era colectia BPT aproape completa si la fiecare carte citeam prima pagina sa vad daca ma atrage vreo una. Cand am inceput sa citesc La rascruce de vanturi ceva m-a facut sa dau pagina si apoi pe urmatoarea, si pe urmatoarea si m-am oprit atunci cand am terminat cartea. A fost un sentiment minunat pe care incerc sa il retraiesc cu fiecare carte pe care o citesc.

  38. Violeta

    Prima carte care mi-a deschis gustul catre lectura,a fost o carte imprumutata de la biblioteca scolii in clasa a -III-a,Secretul celor doua Lotte.

  39. Dobrescu Ana Gabriela

    Prima carte de care m-am indragostit… simplu! Micul print. Am citit-o cand eram mica si am recitit-o in adolescenta iar atunci mi-am dat seama ce inseamna cu adevarat sa iubesti o carte. O recomand tuturor persoanelor pe care le intalnesc si o port cu mine mereu sub forma unui tatuaj cu elefantul inghitit de sarpe. Cred ca este o lectie de viata si ar trebui recitita mereu, pentru ca mereu te poti ghida dupa invataturile ei.

  40. Georgiana

    Prima carte de care m-am indragostit este “Aventurile lui Robinson Crusoe”, pe care am citit-o prin clasa a treia. Pe masura ce o citeam imi imaginam cum m-as fi descurcat eu pe o insula pustie, cum m-as fi gospodarit acolo. Apoi am recitit-o de mai multe ori pe perioada scolii generale 🙂

  41. Anda

    Colt Alb, Jack London. 🙂 Colt Alb mi s-a imprimat in inima si minte si mi-a ramas asa de draga si speciala pentru ca a fost prima data cand am realizat farmecul de a te pierde in carti, de a suferi, de a plange, de a te bucura, de a fi bulversat, intrigat, si toate astea prin niste cuvinte simple asternute pe o foaie. De atunci nu m-am mai oprit si am trait sute de vieti si am calatorit inainte si inapoi in timp si spatiu si am reusit sa cresc ramanand copil, purtand mereu pe Colt Alb acolo undeva cu mine.

  42. Gabi

    De fiecare data cand citeam o carte in copilarie, spuneam ,,m-am indragostit de cartea aceasta”…asta pana sa o incep pe urmatoarea:)…Pot spune ca prima carte de care m-am indragostit a fost ,,Robinson Crusoe” de Daniel Defoe..am calatorit cu acest personaj pe acea insula care m-a fermecat:)

  43. Dana Octavia

    Prima carte pe care am citit-o, tin minte si acum, desi au trecut 40 si ceva de ani de atunci, a fost “Doi ani de vacanta” de Jules Verne. Eram in clasa a IV-a si am imprumutat-o de la biblioteca scolii. Evident ca acasa m-au certat cand au vazut ce carte mare (la propriu si la figurat) vreau sa citesc la varsta de 10 ani. Dar am citit-o si mi-a placut tare mult. E… apoi au continuat cartile bune. A fost o perioada a adolescentei, mele foarte faina, in care curgeau cartile lui Ion Grecea, iar crescand au crescut si pretentiile, proza latino americana a incantat perioada anilor 80… Si uite asa, tracand prin ani, cartea s-a rafinat si mai mult, devenind oarecum mai elitista. Spun asta pentru ca memorialistica detine primul loc actualmente. Cam atat! Cu respect, Dana

  44. oana

    Prima carte de care m-am îndrăgostit iremediabil este și prima carte pe care am citit-o singură de la început la sfârșit, prima carte pe care am învățat să citesc și pe care am învățat-o apoi pe de rost – Heidi, fetița munților. O citeam, o reciteam, savuram ilustrațiile, trăiam tot ce scria acolo, eram și eu în munți, în Elveția. Acum după mulți – mulți ani sper să regăsesc la un anticariat acea ediție care mie – copil crescut la bloc – mi-a umplut inima de bucurie pură, de aer curat de munte și de fericirea anilor fără griji.

  45. Psyche

    „Cei trei mușchetari” de Alexandre Dumas au fost primele cărți pe care le-am citit și mi-au arătat ce înseamnă transendența într-o altă lume, imaginară. Apoi au urmat restul romanelor lui și multe, multe altele. E fantastic să ai darul acesta, de așeza cuvintele frumos, atât de frumos încât să nu-ți mai dea drumul

  46. darie ramona

    La noi, cand vine iarna! de Mircea Diaconu. Eu mi-am petrecut toate vacantele la tara, la bunici. De cate ori incepeam scoala tanjeam dupa tot ce insemna vacanta la tara :-). Am citit si recitit cartea, de fiecare data ma ducea inapoi in ograda bunicilor. E suficient sa dau peste ea in biblioteca si instantaneu ma intorc in timp.

  47. Nicol

    De cand eram mica,eram atrasa de lumea magiei,de vrajitori si de vrajitoare.Inca imi amintesc,ca aveam un bat pe post de bagheta magica.
    Intr-o zi, mama mi-a cumparat o carte. Mi-a cumparat “Harry Potter si piatra Filozofala”de J.K.Rowling. Inainte, nu imi placea sa citesc. Uram cititul. Dar,mama imi impunea sa citesc 10 pagini pe zi. Aveam 8 ani. Citeam pentru ca nu aveam de ales. Vroiam sa ies afara impreuna cu prietenii mei. Dar,pe parcursul cartii,am devenit fascinata de personajul principal Harry si de prietenii lui Hermione si Ron.
    Cand mama,imi cumpara noul volum din aceasta serie,eram foarte bucuroasa. Ma atragea din ce in ce mai mult.Din aceasta carte am invatat ce inseamna prietenia,loialitatea,curajul si mai presus de toate,ce inseamna sa ai o familie langa tine.
    De ce as sugera aceasta carte:Sunt 2 mari motive:In primul rand, aceasta carte iti dechide noi orizonturi.Cand citeam aceasta carte,imi imaginam cum arata castelul Hogwarts,cum a luptat Harry cu Cap-De-Mort sau cum Harry si prietenii lui mergeau in vizita la Hagrid.
    Ultimul si cel mai important motiv:Te va face sa iubesti si nu vei uita niciodata ce inseamna tineretea si fericirea:Cand o citeam, ma simtea fericita. Simteam ca nu voi imbatranir,simteam ca voi fi tanara pe veci. Acum 3 ani,am recitit-o. Mi-a transmis si mai multe sentimente,mai complexe,dar mai intense.
    Totul este efemer,dar copilaria si o carte buna,nu se uita niciodata.

  48. Mia-Maria

    Buna seara!
    Prima carte pe care am citit-o a fost “Biblia pentru copii”. Eram la bunici la tara in vacanta si le citeam din ea verisoarelor mele mai mici. Se intampla prin 1993. Acum mi-as dori ca eu insumi sa scriu o carte despre dulcea si fantastica mea copilarie la tara!
    Sanatate si succes!
    La cat mai multa inspiratie!

  49. Burciu Andra

    Prima carte citită de mine a fost „La Medeleni” de Ionel Teodoreanu. Eram în prima vacanță de vară ca și elev în ciclul primar și o mătușă, profesor de limba română, mi-a zis că un adevărat filolog își începe carierea de critic sau cititor de la o vârstă fragedă.
    Atunci mi-a fost recomandat acest roman de care m-am îndrăgostit în câteva luni. Citindu-l am învățat să citesc coerent și să am dicție. Citindu-l am descoperit lumea cărților din care nu am mai ieșit.

  50. Adina

    Din cate imi amintesc, cartile care m-au marcat cel mai mult cand eram mica, pe la 3-4 ani, au fost povestile cu Peter Rabbit ale lui Beatrix Potter si “Alte intamplari din gradina mea”, de Ana Blandiana. Ma fascinau aventurile iepurasului si luam peste tot cartea cu mine, iar poeziile Anei Blandiana, in special cea cu pisoiul Arpagic si “Oare cum ar fi florile” au creat pentru mine, impreuna cu ilustratiile din carte, un univers aparte, de vis si in acelasi timp real, care era si un exercitiu de imaginatie si creativitate – uneori cand citeam sau mi se citea din carti, lumea infatisata in carte se confunda cu lumea reala.

  51. Miu Cornelia

    coliba unchiului Tom ! Mi s a părut tare emoționantă si nu o puteam lasă de curiozitate sa văd ce se mai întâmpla! O poveste care te făcea sa încerci mai multe stări sufletești

  52. Ana

    De citit, citesc din clasa intai. Primele carti de care-mi amintesc sunt Povesti Nemuritoare. Dar de indragostit, m-am indragostit de Marry Poppins – P.L. Travers. Le-am citit si rascitit, cred ca de peste douazeci de ori. Le recitesc si acum cu aceeasi placere si am profunda convingere c-au fost scrise in egala masura pentru copii si pentru adulti, cu un desavarsit umor englezesc si cu multa duiosie. Am mai avut si alte amoruri in copilarie, Muschetarii lui Dumas sau Ciresarii au avut perioadele lor de glorie, dar cu-adevarat pe sufletul meu tot Marry Poppins a ramas!

  53. Roberta Oana

    Am citit de mica dar cartea care mi-a deschis definitiv apetitul pentru lectura a fost ” Fiul risipitor “de Radu Tudoran. Aveam cam 13 ani . De atunci citesc .

  54. Elena

    Am citit „Lorelei” a lui Ionel Teodoreanu demult, undeva pe la începutul clasei a noua şi instinctual tot ce mi-am dorit după acea lectură a fost să mai regasesc o poveste de iubire întocmai ca cea dintre protagonişti-Luli şi Catul. Prima lor întâlnire în tren, atracţia instinctivă care se naşte între ei- ea potenţială scriitoare, el deja consacrat scriitor-, căutările frenetice întreprinse de bărbat prin Galaţi-ul cu tei înfloriţi spre a o găsi pe necunoscuta „fată cu cireşe”, mariajul lor plin de secrete, tăceri şi pasiuni şi mai ales scrisorile de dragoste, acele incredibil de soft şi de intense scrisori de dragoste pe care ai vrea să le scrii sau să-ţi fie scrise măcar odată în viaţă, toate aceste lucruri m-au făcut pur şi simplu să ador romanul lui Teodoreanu, să-l consider de atunci „cartea mea de suflet”. Ajunge doar să recitesc fugitiv câteva pasaje şi să resimt dorinţa aceea adolescentină de „îndrăgosteală” când ai merge la infinit prin ploaie dacă persoana iubită doar te ţine de mână şi când ai citi poezii la gura sobei cu oftat încântat deşi nu eşti în general fan al lirismului. Luli este construită minunat, fragilă şi în acelaşi timp puternică, femeie vulnerabilă şi totuşi independentă, iar Catul îl întruchipează pe bărbatul distrat şi distras, oscilant şi totuşi cu o veridicitate a sentimentelor rar întâlnită. Perechea pe care o fac e frumoasă tocmai pentru că fiecare îşi are propriile slăbiciuni şi imperfecţiuni, că traversează perioade de fericire absolută şi ulterior de criză, iar sfârşitul romanului, care contrazice toate regulile tipice happy end-ului, e unul care dezvăluie un principiu esenţial în orice relaţie interumană şi mai ales, în iubire : „spune lucrurilor pe nume la timp, altfel s-ar putea să regreţi”.

  55. Laura Gabriela

    Da, imi place sa citesc mai ales pentru ca imprumutam carti cu bunica d mana si le parcurgeam impreuna! Prima carte citita de mine a cuprins o serie de povesti ale lui H.C. Andersen.

  56. Aziza cheikh

    Pot spune ca am citit multe carti …carti pe care le-am citit deoarece trebuia sa fac rezumate pentru la scoala, sau deoarece eram obligata de mama. Le -am citit fara pic de emotie, nu-mi provocau absolut nici un sentiment, pentru mine erau doar niste foi pe care erau asezate niste cuvinte care nu aveau nici un sens pentru mine. Pana intr-o zi..tin minte ca era o zi primavara, doamna invatatoare ne-a pus sa citim intr-o saptamana si sa facem rezumatul cartii “Cuore” de Edmondo de Amicis, la inceput recunosc ca nu m-a atras chiar deloc, mi-se parea plictisitor sa ascult povestea unui copil, era mai interesant sa ma joc cu papusa sau sa bat mingea pe maidan,insa am ajuns sa iubesc cartea aceea, in acelasi an cred ca am mai citit-o de vre-o 4 ori..de atunci am citit tot felu’ de carti..de la carti despre viata,carti psihologice pana la romane de dragoste.

  57. Raluca

    Prima carte care m-a facut sa iubesc minunatata lume a cartilor a fost Omul invizibil scrisa de H.G. Wells. O pastrez si acum deoarece este una din cartile pe care sora mea mai mare mi le aducea in fiecare vineri cand venea acasa. Mergea la scoala in alt oras si asteptam cu nerabdare venirea ei acasa. Aceeasi pasiune pentru carti o am si acum si o voi transmite si copiilor mei.

  58. Iuliana Nenu

    Îmi aduc aminte că eram într-o vacanță de iarnă. Eram mică-mică. Pentru că nu puteam sta într-un loc, m-am trezit cu o carte în cap. A fost cartea de care m-am îndrăgostit și care mi-a deschis setea continuă de literatură. Am trăit și retrăit cu sufletul la gură aventurile lui Dorothy și ale celorlalți eroi din “Vrajitorul din Oz”. Mi-a rămas în suflet.

  59. Melania

    Cand eram mai micuta cartea mea preferata era Fata babei si fata mosneagului de Ion Creanga. Imi placea mult aceasta carte, dar nu eram extrem de pasionata de lectura. Timpul tot trecea si eu citeam din ce in ce mai rar. Acum cand stau si ma uit in urma, consider ca era din cauza ca nu dadusem peste acea carte care sa ma faca sa imi placa lectura mai mult.
    Scoala unde invatam eu avea o biblioteca foarte micuta si nici o carte din ea nu ma atragea. Intr-o zi, totusi, am mers cu o colega sa imprumutam o carte care era pentru lectura obligatorie. M-am uitat pe rafturi dupa carte si acolo, ascunsa intre alte carti mai mari, era o carticica subtirica. Din curiozitate am luat-o si mi s-a parut interesanta. Am imprumutat-o.
    Carticica, care mai tarziu am aflat ca era doar o poveste scurta dintr-un volum, era “Aventura bandei patate” de Arthur Conan Doyle. Mi-a placut foarte mult. Mi-a placut asa de mult, incat am cautat pe internet sa vad daca mai sunt astfel de carti. Atunci am aflat ca face parte dintr-o serie. Trebuia neaparat sa o citesc.
    Totusi nu am avut prea mult noroc. Am intrebat la biblioteca si la cateva persoane, dar nu am reusit nicaeri sa gasesc prima carte. Trecusera cateva luni pana cand, din intamplare, am trecut pe langa o librarie. Nu stiu exact de ce, nu eram prea pasionata de lectura si nu cumparasen pana atunci nici carte, dar am intrat si am inceput sa ma plimb printre rafturi. Din nou, nu stiu de ce, dar am simtit ceva ce ma oprise din mers in fata unui raft pe care m-am uitat plictisita. Mare mirarea mi-a fost cand ochii mi-au cazut fix pe “Un studiu in rosu” de Arthur Conan Doyle, chiar cartea pe care o cautasem si pe care, in ciuda dezinteresului meu fata de carti, voiam sa o citesc foarte mult. Aveam niste bani in plus la mine si am zis ce sa mai. Am cumparat-o.
    Nu pot sa zic decat ca m-am indragostit de ea. E o carte speciala. Ea mi-a deschis pofta pentru carti, cea care m-a facut sa vreau sa citesc mai mult. Dupa ce am terminat-o am cumparat si restul cartilor cu Sherlock Holmes pe rand. Apoi am am luat alte carti si asa am ajuns in ziua de azi.

    Faptul ca am gasit din intamplare o carticica care mi-a placut, intamplarea ca eu sa trec prin fata unei librarii de a carei existenta nu aveam habar, forta necunoscuta care m-a impins sa intru in librarie si coincidenta ca eu sa ma opresc intr-un loc si ochii mei sa cada fix pe o carte pe care voiam sa o citesc si care mi-a deschis portile spre o lume minunata, imi arata ca uneori lucrurile se aranjeaza atat de frumos si ca, desi eu nu prea cred in el, destinul m-a indumat spre aceasta cale.

  60. Octavia

    Deși am descoperit lectura de plăcere cam târziu, cartea care m-a fermecat a fost „Singur pe lume”. O primisem la sfârșitul clasei a VI-a și m-am hotărât să o iau cu mine în vacanță, fiind convinsă că oricum nu o voi citi. Totuși, vacanța a fost una lungă așa că printre căldurile verii, am rămas captivată de această carte, care nu am lăsat-o din mână până la ultima pagină. A fost prima carte și acțiunea m-a fermecat de-a dreptul. Am trăit împreună cu Remi întreaga lui aventură.

  61. Annamaria Topan

    Primele cărți de care m-am îndrăgostit au fost Cireșarii lui Constantin Chiriță ! Fiecare volum mă transporta într-o altă lume , o lume magică în care mă simțeam fericită. Le-am citit și recitit de-a lungul anilor și încă nu și-au pierdut farmecul ! 🙂

  62. Roxana T

    Prima carte de care m-am indragostit a fost Heidi Fetita Muntilor, de Johanna Spyri. Copilaria mea a semanat mult cu cea a lui Heidi..

  63. Catalina

    Nu imi amintesc prima carte pe care am citit-o, probabil a fost vreo carte de povesti pe care o aveam in biblioteca si pe care le-o citeam bunicilor mei, caci le facea mare placere. :))
    Insa cartea care a avut un impact foarte mare asupra dezvoltarii mele ca om si cititor a fost romanul “Elevul Dima dintr-a VII-a”, de Mihail Drumes. Culmea, eram chiar clasa a VII-a si am ales-o in convingerea ca va fi ceva potrivit pentru varsta mea. Chiar daca nu a fost asa, pentru ca au fost niste idei pe care nu le-am putut intelege, nu m-am lasat pana nu am terminat-o in aceeasi zi in care am imprumutat-o de la biblioteca scolii.
    Imi amintesc cu drag de acest roman pentru ca datorita lui am inceput sa citesc tot mai multe opere ale literaturii romane, pe care o ador. In prezent dau tot ce-i mai bun din mine ca sa ajung la olimpiada de limba si literatura romana si studiez la profilul de filologie. Vreau sa cred ca aceste realizari ale mele isi au originile si in paginile acelui roman superb. 🙂

  64. Valeria Tudor

    Cred ca incepusem sa imit forma literelor inca de la 5 ani. Aveam o carte frumos ilustrata pe care parca o vad si acum, insa nu imi amintesc numele. Copiam din ea pagini intregi, imitandu-le forma de tipar. Cand am descoperit semnificatia lor, am gasit in spatele lor o lume intreaga. Dintre toate cartile din clasele primare, a fost una singura care mi-a ramas intiparita in sufletul de copil. Ii tin minte si acum paginile crem si coperta cartonata cu o caprioara desenata. Se numea “Din lumea celor care nu cuvanta”.

  65. Oana Istratescu

    prima carte de care m-am indragostit a fost “Nazdravaniile Denisei” de iulia Hasdeu. imi place Herta Muller in prezent deoarece are un iz de autenticitate si surprinde frumos latura psihologica.

  66. Roxana Victoria Poenaru

    Cartea de care m-am îndrăgostit şi pe care aş reciti-o iar şi iar este “La Medeleni”.Este scrisă excepţional şi nu mă refer doar la povestea în sine,la evoluţia personajelor de la copilărie la tinereţe sau la nenumăratele tablouri minunat schiţate cu bogăţia de metafore,ci la o epocă întreagă.Cartea aceasta are suflet,un suflet pe care l-am simţit de la primele rânduri.Am întins după el mâinele,inima şi mintea ca după un prieten drag regăsit.

  67. Cristi

    Te poti indragosti asa de usor in ziua de astazi, dar rareori oamenii se indragostesc de carti.
    Prima carte care chiar si-a meritat tot interesul si dragostea mea pentru a o citi a fost ” Singur pe lume ” – Hector Malot. Si de atunci am tot cautat sa citesc cat mai mult, sa gasesc adevaratele valori ale litaraturii romanesti, dar si universale.

  68. Anca

    Prima carte pe care am citit-o cu drag si care m-a marcat a fost ‘Din lumea necuvantatoarelor’, care a fost defapt o colectie de povestioare. Mi-aduc aminte ca mama mi-a cumparat-o si mi-a creat imagini puternice despre cat de loiale si iubitoare pot fi animalutele. Au urmat apoi serii intregi de carti citite, majoritatea imprumutate de la biblioteca (pe vremea aceea se practica mersul la biblioteca) dar si multe carti pe care mama mi le furniza de la prietenele ei.
    Au urmat apoi Ciresarii, volume pe care le am citit pe nerasuflate si le am trait aievea si multe altele 🙂

  69. Alexandra

    Prima carte de care m-am îndrăgostit a fost „Aventurile lui Tom Sawyer”. Eram la sfârșitul clasei I. Mi-a plăcut atât de mult încât am recitit-o de câteva ori și când aveam ocazia le citeam și celor din jur diferite capitole (preferatele mele) :)) .

  70. Valentina a

    Prima carte de care m-am îndrăgostit și care mi-a deschis pofta de citit a fost Colt Alb. Am primit-o cadou de Moș Niconae cu o dedicație foarte frumoasa… sa îmi iubesc părinții pt ca sunt cel mai frumos dar…. Am citit cartea și m-am îndrăgostit de citit… Am vrut apoi sa aflu tot mai multe povesti minunate sa descopăr cât mai multe personaje minunate. II Mulțumesc mereu celui ce mi-a dăruit cartea cadou. Mi-a dăruit mult mai mult decât o carte.

  71. Roxana

    Cartea care imi aminteste de copilarie si inceputul lecturii la varsta de 5ani a fost Furnica si Porumbita de Lev Tolstoi. Avea povestioare scurte, iar pozele erau superbe. Imi amintesc de ea si acuma, dupa 24 ani:)

  72. Madalin E.

    Prima mea carte de care m-am indragostit si mi-a deschis apetitul pentru citit, din pacate nu a fost in copilarie , a venit foarte tarziu in adolescenta sub amenintarea unui “3” mare la romana. Da, uneori te apuci sa citesti o carte ca sa nu iei “3”, dar aceea carte pare de fapt sa iti fi schimbat viata (cred eu ). Cum se numea cartea? – Pai, simplu -“Romanul adolescentului miop” de Mircea Eliade. De ce am citit-o pana la capat si ce m-a facut sa ma schimb, in primul rand imaginea adolescentului, acel “semi-zeu” construit de Mircea Eliade ca sa devina arhetipul eroului modern al unei lumii care se schimba o data cu cresterea lui. Adolescentul m-a facut sa cred ca dincolo de aceasta lume poate fi ceva pe care tu singur il poti construi, sa crezi ca tot ce a fost inaintea ta este un punct de plecare pentru o lume in care tu esti precum Prometeu sau cum spunea Mircea Eliade un fel de deschizator de drumuri, creatorul unor noi religii sau forme de arta sau stiinta. Nu stiu daca cartea m-a facut sa cred ca intr-o zi o sa fiu creatorul unor forme noi de arta, dar mi-a dat sansa sa cred ca fiecare din noi este un fel de contructot atat al universului sau interior, dar si al celorlati din jurul lui. A cauta imposibilul este fix ceea ce aceasta carte m-a facut sa fac si cred ca practic Mircea Eliade a incercat sa descrie.

  73. madalina G.

    Pisicile aristocrate. Am citit-o in clasa a II-a si nu am mai putut s-o las si am tot recitit-o;am inceput sa le povestesc si copiilor de la tara,de la bunici,cat de tare este sa citesti ca afli atatea si am inceput sa le citesc si lor. Am fost maxim de incantata de carti si de universurile cu care iti fac cunostinta.

  74. Lidia

    Sunt ani multi de cand am deschis prima carte. De-atunci am citit sute de carti. De toate m-am indragostit, incepand cu Biblia, pentru ca toate au lasat amprente in viata mea!

  75. Eliza

    Nu am citit prea mult până târziu, adică până în liceu, dar cartea care mi-a deschis ochii pentru lectură a fost “De veghe în lanul de secară”.

  76. Alexandra Motofeanu

    Cartea de care m-am îndrăgostit cu adevărat a fost Portretul lui Dorian Gray. Încă de mică am fost înconjurată de cărți,iar bunica tot timpul imi citea basme,poezii.Am crescut citind dar m-am îndrăgostit doar de cartea asta.Nu pot spune de ce cu exactitate,cartea asta si-a lasat cumva amprenta in sufletul meu.Imi place si o recitesc de fiecare data cu aceeasi placere.

  77. Dragan Andreea-Cristina

    Prima carte de care m-am indragostit a fost Harry Potter si Piatra Filozofala. Verisoara mea imi luase cartea asta cu gandul c-o sa ma faca sa citesc si, peste cativa ani , intr-o saptamana in care n-am avut acces la internet, asta a fost cartea pe care am pus ochii si pe care am citit-o. Surprinzator, mi-a placut atat de mult incat in mai putin de o luna am citit toate celelalte carti si am vazut si filmele!
    De atunci am ramas indragostita de citit si mereu caut alte carti pe care sa le citesc si de care sa ma indragostesc, dar Harry Potter va ramane intotdeauna prima mea dragoste.

  78. Alina

    Copilaria lui Maxim Gorki, prima carte pe care am citit-o si pe care o port si acum in suflet cu toate ca nu cred ca aveam mai mult de 12 ani cand am rasfoit-o pentru prima data. Realismul lui Gorki m-a impresionat, dar sunt sigura ca datorita acestei carti iubesc literatura si citesc in fiecare zi, cat pot de mult.

  79. Diana Costache

    Nu am fost pasionata de lectura deloc pana in momentul in care am deschis “David Copperfield” de Dickens, din plictiseala. Cartea asta si opera lui Dickens, in general, inca ma fascineaza.

  80. Dorina

    Prima carte de care m-am indragostit iremediabil a fost “Pe aripile vantului”. E singura carte pe care am citit-o de la cap la coada si apoi fragmente din ea de multe ori si nu m-am plictisit. Mi-a placut totul: o femeie frumoasa si puternica, farmecul vietii in Sudul american, Mammy, alte personaje fermecatoare. Am s-o mai recitesc cu aceeasi placere. Doar sa am putin timp liber :).

  81. Luiza

    Stiu, o carte nu se alege dupa coperta. In opinia unui copil, lucrurile nu stau chiar asa. Imi amintesc, ca si cand ar fi fost ieri, ziua in care m-am repezit la o carte dintr-o librarie din oras, vazand o coperta foarte frumoasa. Este vorba despre “Matilda” a lui Roald Dahl. Am adorat personajul si mi-am dorit tare mult sa fiu la fel, una dintre calitatile fetitei fiind iubirea fata de carti. Bineinteles, dupa lectura aceasta am ajuns sa citesc si restul romanelor faimoase ale aceluiasi autor. Intreaga colectie are in prezent un loc special in biblioteca.

  82. Ramona

    Prima carte de care pur si simplu m-am indragostit este Legendele Olimpului. Chiar daca nu reprezinta prima carte citita si chiar daca atunci cand am citit-o aveam deja obiceiul sa citesc cate o carte din cand in cand, aceasta carte a avut un puternic impact asupra mea. In fiecare vacanta de vara din clasa a cincea si pana in clasa opta imi facusem obiceiul sa o citesc. Este singura carte pe care am citit-o de 4 ori si de fiecare data am citit-o cu drag. M-au impresionat foarte mult acele povesti din Grecia Antica, cu oameni simpli si zei atotputernici. Culmea e ca am ajuns sa citesc cartea dupa ce am invatat la istorie de Grecia antica.

  83. Cristina Stefan

    Prima carte citită cap-coadă a fost Păcală. Îmi plăcea să felul în care mă făcea să chicotesc seara înainte de culcare.

  84. Silvia

    Prima carte pe care am citit-o in copilarie si care mi-a deschis apetitul pentru lectura a fost “Matilda” de Roald Dahl. Mi-a placut mult povestea fetitei care se refugiaza in lectura, o fetita foarte inteligenta insa din pacate neiubita de familia ei. Faptul ca citea foarte multe carti m-a determinat si pe mine sa fac acelasi lucru, ca un fel de evadare din cotidian.

  85. Anamaria

    Atunci cand ma gandesc la cartile copilariei imi vin in minte mai multe tilturi: Nuielusa de alun a lui Calin Gruia, prima carte imprumutata de la biblioteca scolii primare. Cred ca m-au impresionat rafturile ticsite si mirosul de carte veche citita si rascitia asa ca, pe nerasuflate am parcurs fiecare pagina in dupamasa aceea, ca mai apoi sa ma intorc a doua zi si sa imprumut Muzicantii din Bremen.
    Cartea copilariei va ramane insa, Aventurile lui Fridolin, Franz Caspar, primita ca si premiu la sfarsitul anului scolar. Mi-a facut vacanta de vara mai frumoasa, mai ales ca in acel an, in vreme ce citeam cu drag si curiozitate aventurile unui catel caruia i se furase zgarda si care a pornit in cautarea ei intr-o aventura minunata, am gasit sau m-a gasit un catelus al nimanui pe care l-am luat acasa. L-am numit Fridolin. Mi-am amintit cu zambetul pe buze de copilarie si mai ales de Fridolin cu ocazia acestui concurs 🙂

  86. Cecilia

    Singur pe lume, la 5 ani. n-am tinut multe detalii, doar emotiile pe care mi le-a generat. emotii care m-au determinat sa continui sa citesc mult.

  87. Bea

    Prima Carte De Care M-am Îndrăgostit Este Harry Potter Și Piatra Filozofală. Pe Vremea Respectivă, Încă Nu Apăruseră Filmele, Erau Numai Cărțile. M-am Îndrăgostit De Ea Pentru Că Mi-a Arătat O Lume La Care Eu Nici Măcar Nu Mă Gândeam, Nu Îmi Imaginam Așa Ceva. O Să Rămână Mereu Specială Pentru Mine Această Serie/Carte, Pentru Că Este Prima Carte/Serie Citită De Mine Și Este Cea Care Mi-a Deschis Apetitul Pentru Lectură. Țin Minte Cu Câtă Nerăbdare Așteptam Următoarele Volume.

  88. Raluca

    „Cei trei mușchetari” de Alexandre Dumas au fost primele cărți pe care le-am citit și mi-au arătat ce înseamnă transendența într-o altă lume, imaginară. Apoi au urmat restul romanelor lui și multe, multe altele. E fantastic să ai darul acesta, de așeza cuvintele frumos, atât de frumos încât să nu-ți mai dea drumul

  89. Mihai

    Am inceput sa citesc de la o varsta frageda.Incepand cu basme si povesti si continuand cu carti precum ,,Colt Alb,, si ,,Aventurile lui Tom Sawyer,,.Inaintand in varsta dragostea mea pentru carti a tot crescut,am prins in special o dragoste pentru cartile ,,sf,,.
    Prima carte de care m-am indragostit iremediabil a fost ,,Winnetou,, de marele autor Karl May.Aceasta carte mi-a schimbat perspectiva despre istorie,razboaie si in special despre pieile rosii.
    Cand credeam cu tarie ca indienii sunt doar niste salbatici,cartea m-a lovit in fata si mi-a spus ,,usor acolo,,.Asfel ,chit ca nu am intalnit niciodata un idian am ajuns sa-i respect.Si desigur ca respectul meu a crescut in urmatoarele 2 vol. din ,,Winnetou,,.Nici nu mi-am putut imagina ca exista o asa extraordinara carte.Si de aici a inceput marea mea dragoste pentru carti.!

  90. Audrey

    Prima carte de care m-am indragostit a fost Peter Pan, am fost fermecata de la primele randuri. E o carte magica. 😀
    Mi-as fi dorit sa fiu alaturi de Peter Pan si Wendy, personajele mele favorite. 🙂

  91. alex

    Prima carte de care m-am indragostit iremediabil a fost Ion – Liviu Rebreanu, datorita actiunii desfasurate in viata de zi cu zi in mediul rural.

  92. Ana Maria Por

    Prima carte care mi-a facut inima sa stea in loc a fost un volum de poezii apartinand incredibilului Minulescu. De atunci il ador pe Minulescu si ii recitesc poeziile cu placere si pot spune cu mana pe inima ca am realizat ce prietene bune imi pot fi cartile.

  93. Diana Musat

    Prima carte de care m-am indragostit a fost „Ciresarii”, de Constantin Chirita. A fost cartea care mi-a trezit pofta de a citi, de a trece dincolo de realitate, de a-mi imagina. De atunci, nu m-am mai oprit din citit. Si imi place. Din cand in cand imi amintesc de „Fata în alb”.

  94. Loredana

    Prima carte care m-a fascinat cu totul, incat visam si ilustratiile, a fost ‘Doctorul Aumadoare’ de Kornei Ciukovski asa incat, pe langa dragostea de lectura s-a infiripat si dragostea de ilustratii.
    Si acum ma intreb, cum de nu ma plictiseam de aceleasi povesti si ilustratii pe care le reciteam in fiecare zi.

  95. Olteanu Elena Simona

    Prima carte pe care am citit-o cu sufletul la gura si razand cu lacrimi, desi abia puteam sa citesc bine, a fost o carte despre aventurile lui Pacala, de Ion Creanga. Stiu ca avea fontul foarte mare, lucru care ma atrasese initial si cateva ilustratii aruncate prin interior. Am citit-o o data, apoi inca o data si de fiecare data radeam la fel. Apoi au urmat altele, dar de Pacala imi aduc intotdeauna aminte cu placere.

  96. Teodora

    Buna ziua!
    Sufletul meu de copil s-a indragostit iremediabil de cartea “La Medeleni” de Ionel Teodoreanu. Am citit cele doua volume pe nerasuflate, ascunsa in podul bunicilor, unde am plans si am ras impreuna cu micii eroi.

  97. Simona Stavăr

    Prima carte de care m-am indragostit a fost o serie, mai exact seria “Harry Potter”, pe care am citit-o pe nerasuflate prin clasa a 3-a sau a 4-a (nu mai tin minte exact). Nu stiu daca mai e nevoie de vreun argument sincer =)) Seria este grozava, eu una sunt de parere, ca oricine, mai ales daca e vorba de copii, ar trebui sa o citeasca. Chiar daca acum, dupa atatia ani de cand am citit-o, nu mai tin foarte bine minte tot ce s-a intamplat pe parcursul cartilor, sunt sigura ca mi-ar face mare placere sa o recitesc 🙂

  98. Lazar Anca Iuliana

    Cartea de care m-am indragostit prima oara este renumita Maitreyi de Mircea Eliade, deoarece m-a captat cu totul si mi-a placut povestea in sine.

  99. Maria Iuliana

    Prima carte pe care am “devorat-o” a fost Academia Vampirilor. De fapt, nu m-am oprit pana nu am terminat toata seria. Cand le-am vazut pe raft nu am plecat pana nu le-am cumparat pe toate. Poate din cauza varstei si a pasiunii pentru vampiri, m-am indragostit rapid de aceasta serie inca de la primele capitole.

  100. Ioana Nistor

    Prima carte de care m-am indragostit a fost Mary Poppins de P. L. Travers. Eram mica atunci cand am descoperit-o si dupa ce am terminat prima carte am simtit nevoia de a citi si urmatoarele carti. Mi se parea absolut fascinant totul si imi imaginam scene din carte in timp ce citeam si simteam ca pot face si eu parte din acea lume. Si acum recitesc cu placere pasaje din cartile care mi-au marcat atat de profund copilaria.

  101. Preda Gabriela

    Prima carte de care m-am indragostit si pe care cred ca as putea sa o citesc inca de cateva ori pentru ca inca iubesc acea poveste este “Pe aripile vantului” de Margaret Mitchell.
    O iubesc pentru ca a creat un personaj genial, Scarlett O’Hara ,o femeie puternica ce reuseste sa treaca prin greutati si isi gaseste puterea atunci cand a inceput razboiul. Femeia aceasta a reusit sa supravietuiasca desi dupa felul ei de a fi la inceput(o femeie ce traieste in lux si atrage privirile tuturor barbatilor si ura tuturor femeilor din jur) ai crede ca este prea slaba sa supravietuiasca cu foarte putina mancare si putini bani. Mi-a placut si celalalt personaj principal, Rhett Buttler. Povestea aceasta este chiar wow si de atatia ani inca este preferata mea.

  102. Dragos

    Sherlock Holmes, de Sir Arthur Conan Doyle. Au trecut 7 ani de când am citit cartea oferită ca supliment la unul din ziarele de la noi. Citisem multe cărți înainte, toate lăsând ceva frumos în urmă, dar abia atunci când am început să citesc cazurile lui Sherlock m-am simțit pentru prima dată prins cu adevărat într-un univers plin de mister, crimă, de personaje geniale, presărat pe alocuri cu momente comice.

  103. Boros Mihaela Eliza

    Nu o sa uit niciodata cum statea in banca mea la scoala, plictisita, asteptand sa inceapa ora de limba engleza. Si atunci a venit doamna profesoara si a zis ca o sa facem ceva altfel decat lectia din manual. O sa citim o pagina dintr-o carte care tocmai aparuse. Si ne-a citit prima pagina din “Harry Potter si Camera Secretelor”. Si am ras impreuna cu clasa la descrierile comice si imediat dupa ore, am fugit la librarie si am cumparat aceasta carte. Am citit-o pe nerasuflete si de atunci mi-am dat seama ca exista ceva magic ascuns dincolo de imaginea de rafturi prafuite pline cu carti. Am descoperit ca intre coperti exista lumi si personaje care ma pot face sa rad si sa plang si sa astept cu sufletul la gura urmatoarea pagina. Si de aici am pornit eu in minunata calatorie in lumea cartilor.

  104. Cristina

    Prima carte de care m-am indragostit a fost prima carte pe care am citit-o. Nu eram inca la scoala, era o carte de povesti, format mare, cu poze colorate. De atunci, nu m-am mai oprit din citit. Dar cartea care mi-a ramas ca printre preferate, in sertarul cu “prima dragoste” a fost Adam si Eva a lui Liviu Rebreanu.

  105. alice

    Lev Tolstoi-“Furnica si Porumbita” , nu cred ca eram inca in scoala, am invatat sa citesc datorita acestei carti, dupa ce mi-a fost citita de zeci de ori de parinti.

  106. Marinela

    In copilarie imi placeau foarte mult basmele lui Petre Ispirescu, gaseam resursele lumii idealiste acreditate de mine in acel univers fantastic al basmelor.

  107. Virgil Dan

    Prima carte “groasa” a fost “Doi ani de vacanta” de Jules Verne. Imi aduc aminte ca citeam mereu din ea cand mancam si nu conta ce aveam in farfurie: eu imi imaginam ca mananc vanat cu animale exotice, plante nemaiauzite si multe aventuri. Si, mai ales, sa te descurci in locuri izolate contand mult prietenia, spiritul de echipa si leadership-ul.

  108. Fordea Ramona Elena

    Sunt multe carti ale copilariei pe care le-am citit de bunavoie imprumutandu-le de la biblioteca scolii. Ulterior, am parcurs cu drag de lectura si cartile devenite lectura obligatorie in liceu. Specializarea de mai tarziu in psihologie m-a facut sa citesc in ultima vreme cartile de specialitate.
    Asadar, pot vorbi despre o carte recenta de care m-am indragostit si pe care am trait-o ca pe o revelatie, si anume, “Viata ca o teapa”, o carte scrisa simplu despre lucrurile pe care le stim, dar de care e nevoie ca cineva sa ni le reaminteasca intr-un mod atat de frumos. Voi reda si un citat preferat: “Recunoaste ca esti in siguranta si ca fericirea ta nu depinde de alti oameni sau de diferite imprejurari”

  109. Maria Cornelia Prodan

    Cartea de care m-am îndrăgostit este „Percy Jackson și Olimpienii” de Rick Riordan.Din clasa a 5-a de când profesoara de limba română mi-a spus de primul volum al seriei,nu m-am mai oprit din citit.Toate cele 5 volume ale seriei sunt pline de aventură ,mitologie,semizei.Te țin cu sufletul la gură.Percy Jackson poate fi citit de toată lumea,indiferent de vârstă,are puterea de a fermeca,de a tulbura și încânta.Motivul pentru care am ales seria este că din primele rânduri citite cartea m-a atras.O recomand tuturor!Mult succes participanților!

  110. Ionut

    Momentul de la care am inceput sa lecturez in adevaratul sens al cuvantului a fost cartea(romanul) Nodul Gordian de Simona Anomis…motivul pentru care o recitesc de fiecare data cand am ocazia, tine de modul cum este conturata si expusa logica si rationalitatea muritorului de rând care nu reuseste sa tina pasul, asa zisul nod gordian (simbolic vorbind)pe care personajul principal nu reuseste sa-l dezlege cu mijloace pamântesti si recurge la metode drastice….

  111. Alexandra Niculae

    Prima carte de care m-am indragostit cu adevarat a fost “Misterul Manuscrisului” de Ian Caldwell si Dustin Thomason, cand am imprumutat-o de la biblioteca Judeteana Ion Heliade Radulescu. Nu pot sa spun ca pana atunci nu am mai citit si alte carti care sa imi intre la suflet, dar Misterul Manuscrisului mi-a deschis apetitul de a citi si de a cumpara carti, de a avea o biblioteca cu ceea ce imi place. De ce ador aceasta carte? Pentru ca din punctul meu de vedere cuprinde tot ce poate cuprinde o carte: istorie, mister, prietenie/loialitate, dragoste, ura, tradare si multe altele. Tin minte si acum ce nerabdatoare eram sa vina ora de informatica (nu aveam internet acasa atunci) sa pot cauta imagini si informatii despre Hypnerotomachia Poliphili (ce mandra eram ca retinusem numele :))) … misteriosul manuscris care ducea la moartea tuturor celor care incercau sa-l descifreze. Si acum sper sa prind ocazia de a ajunge sa vad un exemplar original din acest exemplar cu toate ca daca este asa cum il prezinta Ian si Dustin (dupa 6 ani de munca)… nu as putea decat sa apreciez munca celui care a scris manuscrisul, sa raman uimita de textura hartiei, a scrisului si a ilustratiilor (se pare ca pentru a scrie manuscriul cel care l-a conceput s-a folosit de mai multe limbi/cuvinte/expresii din italiana si greaca veche, egipteana, arabica etc.)

  112. Alexandra Cucu

    Desi am citit.o la o varsta destul de inaintata, pot spune ca prima carte de care m.am indragostit este “Laleaua neagra” de Alexandre Dumas. De ce? Pentru ca am descoperit ca exista carti atat de bune, incat ma pot face sa uit de viata mea si de probleme. De asemenea mi.am dat seama ca exista si carti pe care nu le pot lasa din mana, nu numai carti plictisitoare, pe care suntem obligati sa le citim la scoala. De atunci sunt intr.o continua cautare de carti care.mi pot schimba viata. Citit, oameni buni, daca vreti sa traiti mai multe vieti, cititi, cititi, cititi!

  113. Lavinia Alexa

    Prima carte de care ştiu sigur că m-am îndrăgostit a fost “Basme” a lui Petre Ispirescu. Ştiu că am fost foarte tristă când am aflat soarta eroului din “Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”. De fiecare dată când reciteam această poveste, speram ca Făt-Frumos să nu meargă în Valea Plângerii …

  114. irina

    Prima data m-am indragostit de “Femeia in alb”. Eram in clasa a 7-a si ramaneam corigenta la fizica si nu puteam sa invat absolut nimic ca sa trec. Eu eram cu capul in carte. Traiam intens drama si iubirea si intrigile. De atunci m-am mai indragostit de multe ori, dar prima dragoste nu se uita niciodata, nu ?! 🙂

  115. Ioana

    Prima carte de care m-am indragostit a fost unul din volumele de Povesti Nemuritoare in care se afla o poveste despre Printul Hans din adancul Pamantului…Asa am invatat sa si citesc. O puneam pe matusa mea sa imi citeasca in fiecare seara langa soba, pana am invatat povestea pe dinafara si cu ocazia asta am invatat si alfabetul 🙂

  116. Dana

    Am citit si am tot citit pana cand intr o zi dragostea m a ,,sagetat” si pe mine. M am indragostit de ,,Papusile” cartea Cristinei Nemerovschi, care m a facut sa mi doresc ca expresia ,,traieste in fiecare zi ca si cum ar fi ultima “, sa devina pentru mine un mod de viata. Pentru mine personal este prima carte care m a facut sa reflectez mult la adevaratele valori ale vietii, apoi sa ma transform.

  117. Giulia

    Cartea de care m-am indragostit ”Plansul lui Nietzsche” de Irvin Yalom…am citit-o relativ tarziu, dupa o perioada in care datorita stresului si lipsei de timp aproape ca incetasem sa mai citesc. Aceasta carte mi-a amintit cat de mult imi place lectura si m-a invatat cat de fascinanta poate fi mintea umana, cat de important este sa faci alegeri in functie de doreste sufletul tau si nu de ce asteapta societatea de la tine.

  118. Gavriloi Adina

    Prima carte de care m-am îndrăgostit a fost ” Cuore-Inimă de copil” de Edmondo De Amicis.
    Am citit-o și recitit-o, iar acum o citește și fiul meu la rândul lui.
    M-a impresionat de la primele file, m-a atras viața săracă descrisă acolo, suferințele copiilor și simplitatea ascunsă între cuvinte.Acei copii, din carte, pot fi priviți ca niște eroi și acele povestiri mă bântuie și acum, dar într-un sens bun.

  119. GABRIELA

    Cartea de care m.am indragostit cu adevarat a fost ” Cei trei muschetari” A.Dumas, eram fascinata de combinatia de aventura cu istoria Frantei, apoi nu am lasat din mana niciunul din volumele acestei serii .Tin minte ca stateam cu volumele sub plapuma pe vremea lui Ceausescu si citeam pana dimineata iar maica-mea venea si imi stingea lumina, pt. ca riscam sa nu ma mai scol si intarziam la scoala. Atunci m.am molipsit de microbul cititului iar pana azi nu m.am facut bine, citesc si acum pe unde apuc(in tramvai,autobuz sau oriunde am timpi morti,chiar si la dentist ..) pacat ca generatia tanara-am inceput sa vorbesc ca bunica-mea, nu mai gaseste o placere in aceasta activitate.

  120. Iamcrldb

    Prima carte de care m-am indragostit a fost ,, Aventurile lui Tom Sawyer ” de Mark Twain. Imi aduc aminte cum traiam fiecare peripetie a lui Tom, cum eram intrigata si cum ma bucuram impreuna cu personajele. Mi-a placut atat de mult incat am reusit sa o recitesc de vreo patru ori. Pur si simplu m-a captivat si m-a impresionat enorm. O recomand si acum cu caldura pentru toti cei care vor sa se indragosteasca, la fel ca mine, de aceasta poveste de aventura a unor copii plini de entuziasm.

  121. Cretu Diana

    Prima carte de care m-am îndrăgostit iremediabil a fost Flori pentru Algernon de Daniel Keyes m-am îndrăgostit de această carte și de Charlie, iar când am terminat-o de citit m-am trezit cu lacrimi în ochi. Dorința lui Charlie de a nu uita să scrie și să citească m-a impresionat și m-a făcut să-mi dau seama că nu totul ține de noi. Charlie e un baiat care își dorește foarte mult să fie deștept, nu își dorește bani sau bunuri materiale își dorește să știe să citească și să scrie. Charlie m-a determinat să continui să citesc și să iubesc lectura.

  122. Roxana

    Prima carte de care m-am indragostit a fost “Din marile legende ale lumii” , erau de fapt 2 carti, mari, cu coperti negre si cu niste ilustratii stilizate. Acolo am citit Tristan si Isolda si alte povesti internationale.
    Dupa aceste carti am citit cam toata biblioteca din casa.

  123. Kruppa Mădălina

    Exceptând cărțile pentru copii, cred că prima a fost Venin, a lui Colin Falconer. Am iubit cărțile dintotdeauna, iar când am mai crescut și am început sî citesc și altceva înafară de cele incluse în programa școlară, am avut impresia că mi s-au lărgit orizonturile. Iar Venin a fost prima carte care m-a dat peste cap, m-a ținut cu sufletul la gură, pe care nu am putut-o lăsa din mână și după ce am terminat-o, am simțit un gol mare în stomac, ca o emoție intensă, ca și cum ceva urma să se întâmple. Asta cred eu că face o carte bună. Te năucește, te scoate din zona de confort. Iar de atunci, tot caut cărți care să mă uimească îndeajuns de mult. Și știu că dragostea asta va fi eternă…

  124. Zotoiu Alexandra

    Prima carte de care m-am indragostit a fost “Poveste fara sfarsit” de Michael Ende. Am promit-o ca premiu la un concurs in scoala generala. Mi-a placut atat de mult incat am mai citit-o inca o data si asa ca personajul din roman uneori ma simteam ca ma cufund de tot in poveste.

  125. MariaMv98

    Prima mea carte citita a fost un volum de poezii de George Cosbuc.A fost un cadou de la mama mea, care este si ea o iubitoare de carti si valori culturale. Cand am deschis cartea, pe prima fila a fost scrisa cea mai frumoasa dedicatie: “Maria,nu am ce sa iti ofer, in afara de dragostea mea de mama si cartile- cei mai buni prieteni pe care ii ve avea ! “

  126. Teodora

    Maitreyi – prima carte de care m-am indragostit. De ce? Exotism, India, parfumuri orientale si piele galbena, bengali si nopti tarzii de pasiune. Eliade a reusit sa impleteasca misterul si feminitatea intr-o maniera inedita, m-a facut sa raman uimita de obiceiurile si mentalitatea de dincolo de sufletele noastre de europeni.

  127. Georgiana Cepoiu

    Cartea de care m-am îndrăgostit și care m-a schimbat totodată ,a venit surprinzător sub forma unui cadou de la un prieten de majoratul meu . Nu mă așteptam să primesc o carte atât de minunata ,am călătorit odată cu ea în trecut ,o poveste despre viața ,determinare,nedreptate . O
    psihologie dezvaluita pas cu pas ,esență adevărată a omului care lupta pentru cel mai pur lucru ”reîntregirea familiei” . O epoca creionata simplu dar măreț doar prin puterea cuvintelor de zi cu zi . O carte despre ambiție ,iubire,nebunie,dârzenie , o carte ca o lecție de viață .O urma fina lăsată asemenea unui tatuaj pe sufletul meu . ÎI mulțumesc lui A.J.CRONIN pentru minunea de carte ” DINCOLO DE ACEL LOC “.

  128. Oana

    Prima carte de care si azi imi amintesc cu drag este ”Dumbrava minunata”,Mihail Sadoveanu. Aveam vreo sapte ani si eram fascinata de curajul si istetimea Lizucai, imi doream si eu atat de tare un Patrocle( asa au cedat si parintii de a imi lua un catel), dar cel mai mult ma asemanam cu ea, in ceea ce priveste atasamentul fata de bunici. O admiram atat de mult si reciteam acea carte atat de des, incat ajunsesem sa fiu strigata Lizuca.

  129. Diana Bucovneanu

    Prima carte de care m-am indragostit a fost ”Invitatie la vals” de Mihail Drumes. Cartea a primit-o sora mea cadou Craciunul acesta si de cand am inceput prima pagina nu am mai lasat-o din mana. Continutul acestei carti m-a impresionat pana la lacrimi .O recomand cu tot dragul, dragostea mea pentru aceasta carte este eterna.

  130. Natasa

    Hans Cristian Andersen cu ale sale Basme este cartea copilariei mele! Tata ma ducea in fiecare zi la gradinita, in drum catre serviciul lui. Mergeam cu tramvaiul, metroul nefiind terminat pe vremea aceea. Faceam peste o ora pana pe Calea Victoriei si mie mi se parea ca au trecut 10 minute. Imi citea iar si iar, fara sa ma plictisesc vreo clipa, aceleasi povesti! Este si va ramane una din cartile mele de suflet. In urma cu cativa ani, l-am rugat sa imi scrie o dedicatie. Pe prima pagina stau scrise cuvintele lui, la fel de frumoase ca ale lui Andersen.

  131. Olga

    Prima carte de care m-am îndrăgostit a fost ”Dragoste în vremea holerei„ de G.G. Marquez. Aceasta m-a impresionat prin povestea de dragoste pasionantă și tragică deopotrivă.

  132. Dori

    Prima carte de care m-am indragostit a fost una cu aventurile unei tinere indragostite de un print. A fost o carte primita de la mama mea si care mi-a deschis pofta de citit.

  133. Laura Barbulescu

    Prima carte de care m-am indragostit a fost, cu siguranta, “Micul print”, o carte pe care o indragesc enorm si acum. M-a atras simplitatea ei si stilul copilaresc ce ascundea, de fapt, o multime de lectii de viata. Am recitit aceasta carte in diverse etape ale vietii mele de pana acum, de fiecare data extragand cate un nou inteles, cate un nou sfat, cate o noua pilda din paginile sale.

  134. Claudia

    În de când sunt mică am început să citesc. La început cărticele, apoi fabule, povestiri, dar prima carte citită și înțeleasă a fost “Coliba unchiului Tom”. Mi-a plăcut foarte mult și am recitit-o cu mare drag și după ani de zile. E o poveste frumoasă, chiar dacă dureroasă pe alocuri. De la această carte mi s-a deschis apetitul pentru citit și acum, la 10 ani după, nu există săptămână în care să nu citesc o carte.

  135. Dincă Cristian

    Prima carte de care m am îndrăgostit a fost Idiotul, de Dostoievski. A fost prima carte pe care am citit o cu pasiune, prima carte pentru care am stat o noapte și doua zile treaz doar pentru a termina o. Pe mine m a impresionat aceasta carte deoarece prezintă un om simplu, asemeni mie, curat la inima care ajunge într o lume total străină lui, se îndrăgostește, cunoaște prietenia și trădarea, este un roman complex și m a ajutat sa mi fac o idee despre lumea exterioara și despre tipologii umane. Mi a deschis de asemenea și drumul spre arta lui Dostoievski,pentru asta voi fi mereu recunoscător.

  136. Alina

    Din câte îmi aduc aminte, prima carte de care m-am îndrăgostit a fost un volum de poveşti printre care se aflau şi câteva basme ale fraților Grimm. Era o carte veche dar mirosea fantastic si avea un desen fain pe ea.

  137. Andreea Chiuaru

    Prima mea poveste de dragoste a fost cu un volum de basme populare pe care l-am găsit în biblioteca vărului meu. Nu-mi amintesc, din păcate, nici titlul și nici editura, însă ce țin bine minte este că mai toate vizitele la vărul meu se încheiau pe canapeaua din living, cu volumul vechi, ale cărui coperți purtau semnele trecerii timpului. Au urmat, desigur, și altele, între care: basmele fraților Grimm, Vrăjitorul din Oz, Crăiasa Zăpezii și, ceva mai târziu, Singur pe lume. Însă eterne rămân primele ore în care m-am cufundat în lecturarea unei cărți pe care nu am reușit să o mai regăsesc de atunci.

  138. Dragomir Alecsandra

    Prima carte de care m-am indragostit a fost “E usor sa te iubesc”, pentru ca a fost prima carte care m-a facut sa simt si sa traiesc in acelasi timp cu personajul. De atunci am o slabiciune pentru povestile de dragoste si pentru personajele masculine care intruchipeaza imaginea din mintea mea a “printului pe cal alb”.

  139. Larisa M

    Prima carte de care imi amintesc ca m-a impresionat este Singur pe lume de Hector Malot. Este o carte al carei protagonist este un copil, asa ca mi-a fost usor sa ma identific cu personajul. Mi-a placut in primul rand pentru ca este o carte de aventuri, dar in acelasi timp o carte care m-a invatat cat de important este sa fii curajos si sa nu renunti chiar daca lupta pare pierduta.

  140. Alexandra Camarasan

    Prima carte de care m-am indragostit a fost Vrajitorul din Oz dar din fericire nu a fost si ultima urmand sute si sute de carti in urma ei ducandu-ma din Oz in Narnia, de acolo la Hogwarts cu detur pe la Medeleni:) Dar Dorothy va ramane mereu prima cu care m-am plimbat prin taramuri fantastice si care mi-a deschis “pofta de citit”.

  141. Bratec Madalina

    Primele carti care m-au impresionat au fost cele din seria “Ciresarii” de Constantin Chirita.Imi amintesc ca am inceput seria in vacanta de vara din clasa a V-a si cred ca aventurile celor 7 aventurieri mi-au ramas in suflet,mi-au declansat asa numita boala a cititului.De atunci am continuat sa citesc,sa imprumut si sa cumpar noile aparitii ,totusi cred ca voi reciti aceasta serie si o s-o filtrez prin mintea de adult, sunt curioasa care va fi parerea mea de acum.

  142. Clipa Narcisa

    “Copilăria este o lume aparte; pentru noi o lume ciudată, fantastică, ireală, pentru cei ce fac parte din ea dimpotrivă, una reală şi plină de armonie.” – Eugen Herovanu
    Orice poveste de dragoste pentru carti incepe inca din copilarie, iar daca a fost una pura, aceasta va continua si dupa ce devenim adulti.
    Prima carte care m-a initiat in tainele cititului a fost “Cheita de aur” de Alexei Tolstoi. Eram un copil pentru care totul era ceva nou, asa ca am fost atrasa imediat de coperta colorata a cartii, nestiind ce mistere se ascund in ea. Am citit-o si la fel ca orice copil mi-am pus intrebari…acela a fost momentul in care mi-am dat seama ca cititul nu inseamna doar sa citesti propozitii, ci sa iti pui intrebari, sa fii curios sa afli mai mult.
    Acum, cititul face parte din lucrurile firesti pe care le fac zilnic. Acesta, la fel ca in copilarie, ma face sa caut raspunsuri si sa meditez asupra unor aspecte ale vietii.
    Sunt fericita ca pot vedea dincolo de aparente, ca nu ma multumesc cu raspunsuri simple, ca incerc sa analizez cu atentie totul, toate acestea fiindca am fost indemnata de parinti de cand eram un copil sa citesc.

  143. Madalina

    Prima carte ce m-a determinat sa ma indragostesc iremediabil de carti a fost Robinson Crusoe de Daniel Defoe. Tin minte ca nimic nu mai era important (teme, joaca, prieteni) cat timp am citit acea carte. Naufragiul, metodele protagonistului de supravietuire si insula “pustie” mi-au sporit imaginatia si m-au surprins placut.

  144. Roberta Gandore

    Citeam carti cand eram mica, dar numai la 13 ani dupa ce am terminat Ingerul Mecanic, primul volum din trilogia Dispozitive Infernale de Cassandra Clare m-am indragostita suta la suta de literatura. De la primul capitol citit din aceasta m-am indragostit de ea! <3 Dupa ce am terminat aceasta carte parca eram nebuna, imi trebuia cat mai multe carti sa citesc si noroc ca am avut si continuarea cartii ca daca nu, nustiu ce se intampla.. Am devorat Ingerul Mecanic in doua zile. Tin minte cum am stat aproape o noapte intreaga si o zi pentru a o termina, nu am mancat aproape nimic, nu o mai puteam lasa din mana, parca palmele mele erau lipite de copertile ei. Aceasta carte mi-a deschis o cale spre un noua lume, o lume care pana atunci nu aveam habar de ea. De cand am avut-o prima data in mana parca sufetul meu s-a legat de ea, de povestea ei, de peronajele ei. Am citit-o de patru ori si mereu cand o citeam ma minunam de povestea ei si de originalitatea ei. Cassandra Clare este o scriitoare geniala care stie sa scrie o carte care te tine cu sufletul la gura si sa te absoarba cu totul in povestea ei! Ingerul Mecanic m-a facut sa trec prin toate starile prin care poate trece un om, de la iubire profunda pana la durere sfasietoare. Personajele ei mi-au devenit o a doua familie. Tessa, Will, Jem, Jassmine, Nate, Charlotte, Henry, Cecily, Gabriel, Gideon mi-au aratat si m-au invatat ce e iubirea si prietenia adevarata, mi-au aratat cum e o familie unita si cum, cu ajutorul iubirii adevarate poti invinge orice. In fiecare personaj din carte am descoperit ceva deosebit, ceva ce, la nici un personaj nu am mai descoperit. Mereu cand vorbesc despre ea sufletul meu se umple cu o iubire si o fericire cum nu se pot explica in cuvinte! Cartea aceasta face parte din mine, este o parte din copilaria/adolescenta mea si cand voi fi mare imi voi aduce aminte cu drag de ea. Inca o mai am in biblioteca (alaturi de celelalte doua volum care alcatuiesc trilogia Dispozitive Infernale) si mereu cand o iau in maini sufletul meu se strange de dor dupa personajele de care m-am indragostit si care s-au dus, si observ ca ea imbatraneste odata cu mine. Dupa ce am terminat cu ea nu m-am mai oprit din citit. Am citit multe carti de atunci, dar nici una nu s-a comparat cu Ingerul Mecanic si in nici una nu am descopertit o astfel de poveste si nici nu mi-a ajuns la suflet cum mi-a ajuns ea! O iubesc si acesta iubire va ramane pentru totdeauna!

  145. Oprisanu Magda

    În copilărie n-am iubit cărțile. Citeam pentru recompense, pentru că, dacă nu citeam, nu-mi erau permise anumite mofturi. Cărțile reprezentau relicve ale bunicii (căci așa le-ar fi numit și le numesc eu astăzi, doar că acum sunt și ale mele relicve), eventual prăfuite, dar întotdeauna bine îngrijite, deși citite din scoarță în scoarță de două generații (bunica, mama și să nu uităm de mine! Fac parte, și-o spun cu mândrie, din a treia generație a iubitorilor împătimiți de lectură). Apoi, nuștiucum să vă zic, da’ m-am îndrăgostit… așa, prima dragoste cu năbădăi, cu tânguieli, cu o atitudine ursuză față de cei din jur și un atroce sentiment al inimii. În perioada aceea, căutând în disperare „sfaturi în amor”, eventual sfaturi din perspectiva acelora care treceau prin aceleași situații (pentru că, oarecum, prin acest eros mi-a fost periclitată puțin din fericire). Așadar, în acest fel am descoperit „Scrisori de dragoste”, de Mihail Drumeș. Și m-am legat pe veci de ea printr-un cordon ombilical, această carte fiindu-mi mamă, prima care m-a determinat ca, universul al lecturii pe care îl consideram incomprehensibil, să devină unica lume în care m-aș ascunde oricând și-aș face și cele mai mari sacrificii, încât să fiu încătușată perpetuu în temnița lecturii.
    Am dobândit și sfaturi, am și plâns în urma „Scrisorii de dragoste”, dar m-am ridicat mai puternică și am știut de atunci că aia n-a fost dragostea pe care am căutat-o, și că, pe lângă dragostea dintre doi indivizi, mai există și-o altfel de iubire – dintre o ființă umană și o carte. Și m-am legat pe veci de această iubire. Prin verighete, prin cordon ombilical, printr-un legământ pe care doar eu și biblioteca îl știm și pe care îl rostesc întotdeauna când mă întorc la ea, buimacă și indrăgostită de cărți.

  146. mihaela Tudoran

    Prima carte de care m-am indragostit a fost ” Familia Thibault” de Roger Martin du Gard. Aveam 13 ani cand am citit-o.Acum imi dau seama ca pentru varsta aceea intelesesem destul de mult, ma atasasem de personajele acestui roman-fluviu, traiam alaturi de ele.A fost prima si ultima oara in viata mea cand am vrut sa fur. Da, am vrut sa fur cartea, nu era a mea, era imprumutata. Simteam ca trebuie sa fie a mea. N-am facut-o. Aceasta carte a deschis drumul pasiunii pentru citit. Nu mi-a trecut si nu-mi va trece vreodata.

  147. Alex

    Prima carte de care m-am indragostit a fost “Zece negri mititei”, de Agatha Christie. Nicio carte nu m-a mai tinut in suspans precum aceasta. Imi aduc aminte ca imi era si frica sa o mai citesc la un moment dat, dar dorinta de a afla cine sta in spatele misterioaselor crime era prea mare, asa ca am citit-o pe nerasuflate. Suspansul extrem in care te tine si incapacitatea de a prevedea finalul fac din aceasta carte cel mai bun roman politist citit de mine vreodata.

  148. Ileana Lazaroi

    Prima mea dragoste a fost “Pana lui Finist Soimanul”…cu ilustratiile superbe a lui Ivan Bilibin. A urmat “Calutul cocosat” a lui P. Ersov, cu ilustratiile minunate ale lui N. Kochergin; “Din povestile Asiei” frumos ilustrate de Marcela Cordescu; “Basme chineze” – Olga Stratulat-Roşca, splendid ilustrate de Doina Botez; “Cele 12 frumoase” – Elisabeta Preda; “Voinicel de papadie” – Vasile Dima, ilustratii: Angi Petrescu Tiparescu…Frumoasele desene mi-au deschis apetitul pentru citit. Asteptam cu nerabdare sa citesc toata pagina ca sa descopar urmatoarea ilustratie…era ca un bonus. Mi se deschidea o noua lume, fantastica. Ajunsesem sa renunt la inghetata si alte dulciuri ca sa-mi strang toti banutii pentru carticele.

  149. Mary Anna

    Prima carte de care m-am indragostit a fost una romantica,nu mai tin minte nici titlul nici autorul pentru ca am citit-o acum 8 ani. Tin minte ca am cumparat-o de la cineva de pe strada care vindea cărţi pentru a castiga si acea persoana cativa bănuţi. Am luat mai multe cărţi de la acel domn si printre cele luate de mine,el mi-a recomandat acea carte si mi-a garantat ca imi va plăcea. Tin minte ca era o carte cu vreo 400 de pagini, iar povestea era despre trei surori crescute doar de tatăl lor. M-a impresionat foarte mult caracterul diferit a l surorilor,tertipurile prin care s-a măritat cea ai mare dintre el,gelozia celei mijlocii si inocenta mezinei si dragostea fata de tatăl ei.Am cartea acasa unde am copilarit ,mi-as dori sa o recitesc. De atunci am ramas îndrăgostită de cărţile romantice si nu numai.

  150. Mariana

    Au mai fost carticele inaintea ei.Cartea de care , pot spune ca m-am indragostit la prima citire a fost “Robinson Crusoe” de Daniel Defoe.Este cartea care a deschis drumul altor si altor carti(care nu sunt putine)de-a lungul anilor.Fiecare carte este o noua aventura,o noua dragoste si un nou inceput.

  151. Georgiana A

    Cea dintâi carte, care m-a facut să o iubesc, se numește “Flori pentru Algernon”, scrisă de Daniel Keyes. Este o carte de (re)citit la toate vârstele, o carte frumoasă, suficient de realista (deși este fiction) încât să te pună pe gânduri și să te facă să îți dorești să devii un om mai bun.
    Subiectul este unul interesant, iar modul de abordare cu totul surprinzător. Până acum am citit-o de 2 ori, la diferență de 3 ani și pot afirma că, deși cunoșteam subiectul cărții, am descoperit-o dintr-o alta perspectivă.

  152. Tatiana

    Prima carte de care m-am indragostit a fost ,,Heidi, fetita muntilor”. Aceasta carte a creat pentru mine, copila fiind, acea atmosfera magica, in care domnea linistea si libertatea, finetea si delicatetea. Mai tarziu, la maturitate, m-am indragostit de “Crima si pedeapsa” a lui Dostoievski, o opera dura, o analiza a personalitatii umane si totul opusa primei mele iubiri.

  153. Laura

    Prima carte citita a fost Mary Poppins si m-a convins sa devin cititoare permanenta prin faptul ca m-a introdus intr-o lume diferita in care nu poti ajunge decat prin lectura.

  154. ioana alexandra

    fiind o cititoare inraita si citind de la o varsta considerata destul de mica, la care alti copii prefera sa se joace, nu imi amintesc prima carte de care m-am indragostit si nici nu pot alege doar una, dar printre preferatele mele se numara Ciresarii, Pe aripile vantului, Singur pe lume, Cuore inima de copil.

  155. Iuliana Dumitru

    Cartea de care m-am indragostit si care am citit-o pe nerasuflate ,este ”Invitatie la vals ” de Mihail Drumes…Pur si simplu am trait o data cu personajele.Felul lui de a scrie mi-a placut extraordinar de mult,actiunea la fel…De atunci a venit si pasiunea pentru a citi cat mai mult!!:)

  156. anna

    Prima carte de care m-am indragostit a fost Nina si Ochiul Secret al Atlantidei pare-mi-se ca se numea. Din seria Moony Witcher. Am fost fascinata de personaje si de aventurile prin care treceau, de toate obiectele magice pe care le aveau, de locurile prin care mergeau (in interiorul piramidelor sau sfinxului de exemplu), de modul in care era scrisa cartea si de imaginatia scriitoarei.
    N-am reusit nici acum sa citesc celelalte carti din serie pt ca tata era adeptul cartilor clasice si mai mature gen Jules Verne si nu era de acord sa-mi cumpere carti fanteziste cu magie alchimie si vrajitoare.
    Si imi e frica sa o (re)citesc acum pentru ca nu vreau sa se piarda magia pe care o percepeam copil fiind.

  157. Ruxandra

    Prima carte de care m-am atașat cu adevărat a fost Matilda, de Roald Dahl. Cred că ce m-a impresionat atunci a fost personajul principal, evident, fetița îndrăgosită de lectură. Dar la o relectură a cărții mi-am dat seama că am apreciat realismul cu care e surprinsă lumea Matildei, veridicitatea de care ea e înconjurată. Singura variabilă magică rămâne astfel lectura, cea care o face să câștige simpatia învățătoarei ei. Am descoperit în această carte pentru întâia oară pasiunea pentru lectură, frumoasa meserie de dascăl și credința că lectura e un drum în sine al vieții noastre, nicidecum o plăcere naivă.

  158. Dyanna

    Îmi place foarte mult să citesc, să fiu înconjurată de cărţi. Am descoperit această pasiune treptat, încă din perioada şcolii gimnaziale, iar cu fiecare carte citită, devenea din ce în ce mai clar, cât de bine mă simţeam în momentele în care puteam rămâne singură cu o carte bună. În opinia mea,cultura se află într-o strânsă legătură cu literatura,dar,din păcate,această cultură inestimabilă a început să fie uitată în zilele noastre. Suntem cu totul captivi în activităţile noastre zilnice, încât nu mai dispunem de timpul,de răbdarea necesară lecturii. Şi ceea ce este încă şi mai trist este faptul că nici măcar nu mai încercăm să ne opunem în faţa închisorii în care rutina nemiloasă ne înlănţuie cu atât de multă uşurinţă.
    Unele persoane ar putea spune că lectura nu este nimic altceva decât un „moft al celor ce vor să pară culţi, intelectuali” şi că se poate trăi la fel de bine şi fără a face „efortul” de a citi. De fapt, există persoane care, fie din imposibilitatea financiară, fie doar din simplă indolenţă, au ales a nu deschide vreodată o carte. Desigur că toate aceste persoane pot trece ca oricare dintre noi, persoane normale din punct de vedere fizic dar care dispun de o gravă insuficienţă spirituală. Şi putem observa toate aceste lucruri în fiecare zi şi în oricare loc am merge.
    Pentru mine însă,lectura reprezintă un refugiu, o evadare din realitatea mult prea sufocantă într-o lume a viselor unde totul este posibil doar prin propria noastră voinţă deoarece ,în acel univers al dezvoltării personale, noi suntem magia,noi suntem forţa şi flacăra ce o însoţeşte. Sunt de părere că nu numai ochii reprezintă oglinda sufletului,ci şi cărţile,acele creaţii care pot schimba lumea prin intermediul cuvintelor. Fiecare carte în parte reprezintă o istorie,o lecţie de viaţă şi o experienţă unică şi extrem de preţioasă care ne poate maturiza, oferindu-ne noi percepţii şi schimbându-ne viziunea asupra a tot ceea ce se află în jurul nostru.
    O pagină albă este atât de primitoare şi depinde doar de noi să îi oferim strălucirea pe care o merită. Scriitorii sunt expeditorii celor mai pure emoţii, expeditorii cuvintelor magice care deţin capacitatea de a-şi exprima şi de a-şi împărtăşi sentimentele, experienţele şi cunoştinţele pentru a-i face pe ceilalţi să reflecteze asupra lucrurilor esenţiale ale vieţii şi să îi înveţe să aprecieze cu adevărat acele mici şi efemere miracole pe care viaţa ni le oferă zilnic, dar pe care noi nu le observăm. Scriitorii deţin puterea de a ne atinge în mod ireversibil sufletele prin prisma faptului că fiecare dintre noi se poate regăsi în tipologia unui personaj, printr-o avalanşă de bucurie sau lacrimi. Fiecare operă literară în parte reprezintă o stea care, ghidată timid de aripile unui vis,a ajuns să strălucească pe cerul sufletului nostru.
    Călătoria prin universul tainic al literaturii este aparent una a solitudinii, însă în această lume ireală nu vei fi niciodată singur întrucât vei beneficia permanent de compania autorului care îţi va fi alături la fiecare pas. Legătura dintre un autor şi cititorul său este una indestructibilă, imună la orice barieră spaţio-temporală şi unică în felul în care inimile celor doi ajung să vibreze la unison. Este ca şi cum o persoană pe care probabil nu o vei întâlni vreodată ajunge să îţi cunoască toate secretele şi slăbiciunile, devenind o constantă la care îţi raportezi fiecare gând.
    Această călătorie reprezintă cel dintâi pas către o destinaţie învăluită în întunecatul,dar totuşi atât de îmbietorul văl al misterului. Este un prim pas către o nouă viaţă, cheia către o lume în care visele pot, puţin câte puţin, să devină realitate şi,într-un mult aşteptat final, propriile dorinţe şi ambiţii să ia forma faptelor concrete,iar gândurile,acele gânduri care nu vor putea fi vreodată pe deplin înţelese sau explicate, îşi vor recăpăta libertatea ce până acum le-a fost îngrădită de teamă,nesiguranţă sau neîncredere.
    Mereu am fost fascinată de ficţiune, în toate formele sale. Fie că este vorba despre un film la finalul căruia ochii îţi sunt complet inundaţi de şiroaiele calde ce se preling uşor,mângâindu-ţi obrajii ce au căpătat dulcea culoare a petalelor de trandafiri purpurii, de o carte a cărei acţiune te captivează încă de la primele rânduri citite sau de versurile ori linia melodică ale unui cântec ce practic îţi dă acea senzaţie că sufletul ţi-a fost sfâşiat în miliarde de părţi sângerânde, ficţiunea reprezintă cea mai complexă şi mai interesantă latură a intelectului uman.
    Mereu am reuşit să îmi găsesc un refugiu atât de primitor în universul oferit cu atât de multă generozitate de către ficţiune întrucât în cadrul acelui univers al creaţiei supreme poţi găsi răspunsul la orice întrebare ai avea. Iar partea cea mai bună este aceea că TU eşti cel care va descoperi aceste răspunsuri, întrucât ficţiunea a fost creată tocmai în scopul de a te regăsi, ca răspuns al nevoii de dezvoltare personală şi pentru a vibra la unison cu sufletul oricărei persoane care este pregătită să îşi deschidă inima şi mintea şi să se lase purtată pe aripile fanteziei.
    Pentru mine,cea dintâi carte de care m-am îndrăgostit în mod ireversibil a fost romanul lui Emily Jane Brontë, „La răscruce de vânturi”. Tumultoasa poveste de dragoste dintre Heathcliff şi Catherine Earnshaw m-a învăţat arta sacrificiului din iubire şi mi-a descoperit puterea pe care o pot dobândi două suflete separate prin trup, dar unite pentru eternitate în amorul lor indestructibil. Sentimentele puternice ce îi leagă pe protagonişti, puternicul contrast între cei doi pretendenţi care voiau să îi câştige inima lui Catherine, Heathcliff şi Edward Linton,precum şi descrierea ce te captivează, purtându-te în secole îndepărtate sunt elementele care m-au făcut să consider acest roman ca fiind cel mai bun dintre toate cele pe care le-am citit până în prezent. Întregul roman este structurat pe o serie de antiteze,atât în ceea ce priveşte personajele, cât şi sentimentele celor doi îndrăgostiţi. De asemenea,conflictele prezentate,atât cele interioare,cât şi cele exterioare,dar şi complexitatea psihologică a personajelor pot fi privite ca veritabile lecţii de viaţă.
    Recomand acest roman tuturor persoanelor romantice,atrase de literatura engleză veche şi celor care vor să descopere transformările unor îndrăgostiţi a căror tragică poveste îi poartă de la fericire la o distrugere reciprocă.

  159. Nicoale Anca

    Prima carte de care m-am indragostit iremediabil, a fost Invitatie la vals, de Mihail Drumes. Eram clasa a VI-a cand doamna profesoara ne-a recomandat-o si am ramas impresionata de eleganta din acea perioada. Imi imaginam cum ar fi fost sa traiesc in vremurile acelea, cand baietii curtau fetele, le scriau scrisori, erau atenti cu nevoile femeii. A fost prima carte care m-a facut sa lacrimez , de aceea mi-a ramas la suflet si cu siguranta as reciti-o. Atunci a inceput calatoria mea in lumea povestilor si inca parcurg aceasta calatorie care nu se va termina niciodata. Trairile pe care le ai atunci cand citesti o carte care se aseamana cu tine, nu pot fi exprimate in cuvinte. Atunci simt cu adevarat, atunci simt ca pot fi cum vreau fara ca cineva sa ma critice pentru ceea ce cred.

  160. Anton Delia Alexandra

    Mi-am inceput viata in lumea lecturii cu cateva titluri de care orice copil ar trebui sa se agate la inceput: basme, povesti si povestiri, precum “Soacra cu trei nurori”, “Fata babei si fata mosneagului”, “Alba ca zapada”, lecturi pe care le-am auzit mai intai de la mama, inainte sa adorm, iar mai apoi am trecut singura printre paginile cartilor. Prima carte care mi-a oferit adevarata placere a cititului si care m-a facut sa o “devorez” a fost, insa, “Elevul Dima dintr-a saptea” de Mihai Drumes. Nu as sti sa spun exact motivul pentru care m-a atras aceasta, asa cum nu poti explica niciodata cu exactitate motivele pentru care iubesti pe cineva. Sa fi fost povestea de dragoste, personajele si zbuciumul lor, felul in care totul a fost abordat si narat, nu cred ca voi sti, dar pot spune ca aceasta ramane prima mea dragoste intre lecturi.

  161. catalina

    Prima poveste de care m-am indragostit in mod iremediabil a fost “Mica sirena”,un basm peste care trecerea ireversibila a timpului nu isi va putea pune vreodata amprenta. Mereu voi reciti cu cea mai mare placere povestea atat de frumoasa a lui Ariel si a prietenilor sai,o poveste ce demonstreza ca dragostea adevarata va invinge orice obstacol si ceea ce este cu adevarat menit sa se intample,se va intampla cu siguranta.

  162. catalin

    Prima carte de care m-am îndrăgostit a fost romanul “Nuntă în cer”, de Mircea Eliade. Am fost atras de complexitatea personajelor şi a stilului narativ, dar şi de modul natural şi extrem de plăcut în care erau legate poveştile celor doi prieteni.

  163. Andreea

    cartea de care m-am indragostit imediat a fost After, scrisa de Ana Tood. Pentru ca e reliefata viata unei fete obisnuite (ca oricare din noi) ce se indragosteste fara sa vrea de bad boy-ul orasului. Povestea are suspans, momente siropoase( pe care oricine le adora, mai ales fetele). Am citit-o de nenumarate ori si spun sincer ca inca ma captiveaza.

  164. Andreea

    Cartile m-au pasionat de cand aveam cativa ani. Imi aduc aminte ca ma gasea mama in dormitor, intinsa pe pat si rasfoind cartile pe care le cumparase pentru a mi le oferi de ziua mea. Le ascundea intr-un colt din dulap, dar eu le gaseam si ma uitam pe ele. Imi placeau in mod deosebit cele cu ilustratii. Nu mai stiu care a fost prima carte pe care am citit-o, dar mi-a placut tare mult “Trei zile anapoda” de Dumitru Toma, in care autorul povestea cum personajele pe care le inventase au venit in vizita la el. Uriasi, vrajitoare, pitici si alti eroi din povesti ii pun, pentru cateva zile, in tot felul de situatii amuzante pe scriitor, sotia acestuia si fetita lor, Teodora. A fost o carte frumoasa, din care se trageau si anumite invataturi.

  165. mirela

    Prima carte de care m-am îndrăgostit a fost de Ioan Alexandru Bratescu -Voinesti -Puiul, a fost una dintre cele mai frumoase si triste povesti pe care le-am citit.

  166. Rotariu Ancuta

    Prima mea carte citita de amorul artei a fost o carte de poezii de Adrian Paunescu (mai citisem carti dar nu asa marcante) mi s-au intiparit in inima cuvintele din poezia Durerea femeiasca scrisa in 16 decembrie 1996 si publicata la Baia Mare in volumul Infractiunea de a fi. A doua carte as putea sa spun ca este cu mult mai reala in zilele noastre decat era tratata atunci ca fictiune Amintiri despre viitor de Erich von Daniken si totul prinde contur…. lista cartilor continua Memoriile unei de Gheise Arthur Golden, Casatorie din dragoste de Vasugi.V. Ganeshananthan,
    Distanta dintre noi de Jhumpa Lahiri, Ecouri de dincolo de moarte de Johan Theorin etc va recomand sa le cititi….. spor la lectura sa nu uit mentionez si Red spy at night de Helga Pohl , carti de Sandra Brown Amanda Quick si multi alti autori cu empatie si putere de transpunere a emotiilor in cuvinte frumoase pansamente pentru suflete.

  167. Anca Tomoiagă

    Prima carte de care m-am îndrăgostit a fost Invitația la vals, carte care a fost scrisă de Mihail Drumeş. Motivul pentru care m-am îndrăgostit de aceasta carte este, zic eu, faptul că mi-a arătat că toată lumea suferă, nimeni nu este scutit de durere și aceasta nu se poate evita, fiind ceva natural ce vine de la sine și prin care fiecare om trebuie sa treacă pentru a se maturiza pe plan emoțional și nu numai.

  168. Stefania

    Cred ca prima carte pe care am citit-o cu sufletul la gura a fost ,,Cautand-o pe Alaska”…imi tot auzeam colegele ca spun cat de faina este cartea si am zis sa o citesc si eu.Am imprumutat-o de la o prietena si am terminat-o de citit in cateva zile.Are un sfarsit tragic,dar mi-a atras atentia asupra cartilor scrise de John Green.Este prima carte de care m-am indragostit,pe care inca o ador, si cea care mi-a starnit pasiunea pentru carti 😀

  169. Vrînceanu Cătălina

    Prima oara am inceput sa citesc ,,Carticica draga mea pentru copii”.Acelea au fost primele ,,carti” pe care le citeam inca de cand eram la gradinita.Apoi,din clasa a 2-a ,doamna invatatoare incepuse sa ne dea sa citim.Tin minte ca prima lectura pentru scoala,care sa nu fie poezie,a fost ,,Amintiri din copilarie”.Prin clasa a 5-a am descoperit ca,pe langa cartile vechi si prafuite, biblioteca scolii avea si carti noi si interesante.Asadar,prima carte de care m-am indragostit este ,de fapt, o serie de 4 carti.Din pacate,la biblioteca nu erau decat volumele 1 si 2 si pe urmatoarele doua am reusit sa le citesc abea in clasa a 8-a,cand o colega si le cumparase.Seria ,,Karazan” a fost prima carte de care m-am indragostit,spun prima pentru ca nu e singura mea dragoste.Ma indragostesc de fiecare carte pe care o incep,inca de la prima pagina.Povestea lui Adam,viata prin care el trece la orfelinat,incercarile la care este pus,diferentele pe care directoarea orfelinatului le facea intre el si ceilalti copii doar pentru ca el era…mai diferit si faptul ca pana la urma descopera adevarata si fascinanta poveste a vietii lui,m-au facut sa vad viata cu alti ochi.

  170. Cornelia Antonesi

    Tot timpul îmi amintesc de mine cu o carte în mână, cărțile mi-au fost prietenii pe care nu i-am avut copil fiind. Cărți de povești, romane de aventuri, devoram tot ce găseam. Totuși o carte care mi-a rămas în minte a fost Legendele Olimpului. Am ajuns să fiu fascinată de acea carte groasă, de zeii care erau puși pe fapte rele, de eroi și de mitologie.

  171. Romina Gianina

    Prima carte de care m-am indragostit a fost Twilight . Am citit-o pentru ca nu mai aveam rabdare sa aflu ce se intampla in film . Si de atunci tot caut carti de care sa ma indragostesc in continuare

  172. Atena

    Buna am 14 ani , iar prima carte de care m-am intragostit a fost “Percy Jackson & Olimpienii : Hotul fulgerului” scrisa de Rick Riordan . Indragesc aceasta carte deoarece sunt folosite creaturi mitologice drept personaje, iar ideea de semi-zeu m-a surprins intr-un mod placut . Personajele indeplinindu-si rolul de al captiva pe cititor si de al introduce in lumea fascinanta a fictiunii. Ceea ce m-a atras a fost ideea de semi-zeu si regasirea actiunii si a romantei intr-o oarecare masura in acel roman . M-am indragostit de fiecare personaj in parte fie de Percy, Annabeth ori Grover, de povestea lor . Bucuria imi este ca sunt 5 vol., iar astfel povestea continua .

  173. Diana

    Prima carte de care m-am indragostit si care m-a captivat inca din primele pagini este “Maitreyi” de Mircea Eliade, dar si continuarea “Dragostea nu moare” de Maitreyi Devi. Mi-a placut foarte mult cum prezinta din punctul lui de vedere povestea de dragoste dintre cei doi, dar si lupta pentru o iubire imposibila.

  174. Gabriela Mihai

    Prima carte de care m-am îndrăgostit a fost “Cireșarii”, de Constantin Chiriță. Am citit-o acum foarte multi ani, de-a lungul timpului am recitit-o de foarte multe ori, si de fiecare data mi-am imaginat ca si eu fac parte din grupul lor. Am si un volum preferat: “Castelul fetei in alb”. Este cartea copilăriei mele, și o să continui să o recitesc an de an…

  175. Diana

    Prima carte de care m-am indragostit iremediabil a fost `Winnetou`, de Karl May. Tin minte ca am citit-o cu sufletul la gura. De atunci n`am incetat sa citesc.

  176. Sandra

    Deci prima carte de care m.am indragostit cu adevarat,invitatie la vals de mihail drumes.O poveste de dragoste care m.a impresionat,si mi.a dat avant sa citesc si alte carti de diferite genuri. Pana la aceasta carte am mai citit basme, colectia Ciresarii,volumele Harry Potter, Coliba Unchiului Tom, Cartea Junglei si alte lecturi de genul.Cartea aceasta mi-a facut trecerea spre literatura pentru adulti sa zic.

  177. EMILIA MILITARU

    Prima carte, Colt Alb – Jack London . Am terminat-o și la 2-3 zile am început să o recitesc, m-a impresionat mult despărțirea dureroasă de mama sa…așteptam, ca recitind-o, să fie altfel….

  178. Bianca

    Prima carte de care m-am îndrăgostit in copilărie a fost “Harry Potter”. A fost o serie deosebita , plină de aventuri si de mici pasaje care te captivau pe deplin. A fost “dragoste la primul capitol “. De fiecare data când citeam era ceva unic in fiecare pagina , ceva special care mi-a trezit interesul si dorința de a continua , ceva care m-a facut sa evadez in lumea mea “magica” si sa văd realitatea prin ochii personajelor. Seria aceea a reprezentat si încă reprezintă libertatea mea , refugiul meu , pacea si armonia care ma înconjoară de fiecare data când imi amintesc aventurile petrecute alături de Harry , Ron si Hermione , a fost ceva unic , incomparabil , de parca a-și fi găsit ceea ce aveam nevoie ca sa pot înțelege încercările la care te supune viața si nevoia oamenilor de a simți spiritul de sacrificiu si de a trăi cu ideea ca poți depăși orice obstacol prin munca , dar si prin îndrăzneală si curaj. Unele părți chiar m-au emoționat profund si mi-au dat mult de gândit , eu fiind conștientă ca voi vedea cartea cu alții ochi pe parcursul anilor , si asa a fost , nu am mai întâlnit niciodată o carte ca asta , o carte prin intermediul căreia am putut retrăi numeroase stări si sentimente , a fost o dragoste iremediabilă , o dragoste care m-a facut sa imi placa sa “devorez” orice carte care imi pică in mana . Un lucru stiu sigur , dragostea pe care o port fata de această carte este unica si nu va fi depașită de alta , am crescut cu această carte si , dacă nu as fi facut asta , nu as fi avut această “obsesie” pentru lectură si pentru înțelegerea operelor .

  179. Violeta Dima

    Bunica obişnuia mereu să îmi citească basme și o ascultam atentă și visătoare, dar prima carte de care m-am îndrăgostit a fost “Alice în țara minunilor”, de Lewis Carroll. A fost prima carte pe care am citit-o singură și am adorat fiecare părticică din ea. Mi-a arătat o altă lume, cea a cărților, care te cuprinde și îți deschide apetitul pentru mai mult. Știu că eram fascinată de poveste, încât îmi imaginam fiecare personaj, fiecare scenă. Aş citi-o din nou cu drag. “Alice în țara minunilor”, a fost și va rămâne cartea mea preferată.

  180. Denii

    Prima carte de care m-am indragostit cred ca a fost carte cu povestile fratilor Grimm si cartea cu povestile lui Hans Christian Andersen, iubeam povestile acelea, chiar le stiam pe de rost. Dar asta era atunci cand eram foarte mica…prima carte de care m-am indragostit cu adevarat, iremediabil a fost trilogia “Chimie perfecta” de Simone Elkeles. Am iubit si iubesc trilogia aceasta si nu o sa le uit niciodata… Dar de cata ori citesc o carte ma indragostesc de ea iremediabil, chiar daca nu citesc foarte mult, cand citesc cartea aceea ma loveste tare si ma cuprinde si nu imi mai da drumul…cum a fost si cu cartea “Easy” de la Tammara Webber, care mi-a placut la nebunie sau “Destine la limita” de la Katie McGarry, care este o carte superba sau chiar “Anna si sarutul frantuzesc” de la Stephanie Perkins, carte din cauza careia iubesc mai mult Parisul ca pana acum… Multumesc mult autorilor deoarece au scris carti atat de perfecte! <3

  181. colita alex

    Prima carte de care m-am indragostit a fost “Robison Crusoe ” , eram in clasa a 3a cand am citit-o si imi mintesc si acum toate emotiile care m-au trecut pana sa ajung la final

  182. Stoica Beatrice Elena

    Nu voi uita asta niciodată. Eram clasa a treia când mi s-a deschis poartă către lumea lecturii, pe care chiar am îmbrațișat-o cu drag. „Cireșarii” de Constantin Chiriță. Împrumutam cărțile de la niște prieteni de familie. Erau genul acela de volume vechi, care trecusera și prin mâna părinților când erau de-o șchioapa. Le lipeam cu scotch ca să mă asigur că nu va pica coperta sau vreo filă. Și acum le-aș mai citi.

  183. Heredea Paula

    Prima carte de care m-am indragostit cu adevarat a fost “Vrajitorul din Oz” pe care am citit-o de nenumarate ori si as citi-o si acum cu aceeasi fascinatie. A surprins placut fetita mica care eram pe atunci si a captivat-o inca de la prima pagina. Parca intrasem intr-o alta lume plina de aventuri pe care imi doream si eu sa le traiesc. O carte care m-a impins spre lectura si care m-a facut sa vreau sa citesc mai mult si mai mult. Sa descopar mai multe lumi si sa traiesc o gramada de aventuri fantastice ca cea din prima carte de care m-am indragostit.

  184. adinaxxi

    Stiu ca va parea banal, dar prima carte de care m-am indragostit cu adevarat a fost ‘Harry Potter’. Initial am refuzat sa le citesc, dar odata ce am prins gustul unei aventuri extraordinare si am fost prinsa intr-un complet alt univers, cel al magiei si prieteniei adevarate, am uitat complet de timp. De fiecare cand am ocazia revin la volumele scrise de Rowling pentru a-mi reaminti povestea lui Harry. E o carte pentru adolescenti si copii de care se pot bucura la fel se bine si adultii. Old but gold.

  185. Voicu Madalina

    Prima carte sau mai bine zis prima serie de carti de care m-am indragostit, pentru ca nu pot alege una anume, este “Harry Potter”. Eram prin clasa a 5a cand am auzit si eu de micul vrajitor si am zis hai sa vad despre ce este vorba. De atunci citesc in continuu. Reiau fiecare carte de la inceput cu sufletul la gura chiar daca le-am citit de mai multe ori. Nu stiu exact ce m-a fascinant mai mult la aceasta serie. Poate ideea unei lumi paralele cu vraji si magie, batalia dintre bine si rau, adevarata prietenie… Si ori de cate ori citesc din nou Harry Potter descopar altceva nou ceva ce ma face sa ma reintorc la copilarie si la aventura…ceva magic. Pentru mine, seria Harry Potter este adevarata magie!

  186. Valentina

    cartea care mi-a placut cel mai mult in copilarie a fost cea care cuprindea povestile Fratilor Grimm deoarece imi placeau foarte mult povestile cu printese, castele ma faceau sa imi doresc sa fiu intr-o lumea ca cea din carte..

  187. Naros Alexandra

    Ca orice copil am inceput prima data sa citesc povesti. Clasicele povesti românești si cele ale literaturii universale. Indragostita fiind de lectura, am vrut sa incerc mai mult decat simplele povesti. Am inceput prima mea carte: “Jurnalul unui pusti” de Jeff Kiney. Probabil majoritatea actualilor adolescenti au inceput cu aceasta carte. Ce e drept, există carti mai bune,dar pentru varsta mea de atunci,acei neînsemnati 9 ani, era ceva fascinant,plin de viata si umor. Este o carte frumoasa si amuzanta,prima mea carte.p

  188. cata

    Heidi, fetița munților de Johanna Spyri e prima carte pe care mi/o aduc aminte cu placere. Aveam 8-9 ani cand am citit/o, era o editie ilustrata. Priveam desenele, citeam si empatizam cu personajele.Inca mai am cartea.

  189. Mărgineanu Magda

    Îmi amintesc cu drag de primii mei paşi în universul minunat al cărților. S-a întâmplat pe când aveam vreo 10 ani, după ce am primit la sfârşit de an şcolar “Basme” de Hans Christian Andersen. Eram peste măsură de fericită, iar când am pătruns în universul lui Andersen am fost de-a dreptul fascinată. Fiecare poveste în parte avea ceva special, ceva ce mă ținea cu sufletul meu de copil la gură. Am trăit alături de “Fetița cu chibrituri”, “Soldățelul de plumb”, “Rățuşca cea urâtă”. Am trăit alături de toate personajele cu Andersen de fapt. Am plâns şi râs alături de ele. Poveştile pe care le-am citit în acele zile calde de vără vor rămâne pentru totdeauna în sufletul meu ca nişte comori pe care n-o să mi le ia nici anii, nici problemele, nici timpul.

  190. Tamara

    Prima carte de care m-am indragostit a fost ” Singur pe lume” de Hector Malot. M-a impresionat mult povestea lui Remi pentru ca, desi era singur, nu a incetat sa spere ca intr-o zi isi va regasi familia. MI-A placut enorm de mult faptul ca, desi era un copil fara sprijin pentru ca Vitalis, barbatul ce-l ingrijea era inchis, Remi nu si-a pierdut speranta si a continuat sa lupte si sa treaca peste toate greutatile. ” Singur pe lume” a fost prima carte care m-a impresionat pana la lacrimi si pe care o recitesc oricand am nevoie sa fiu optimista.

  191. Denisa Alina

    Imi aduc aminte cu drag de cartea Martora de Nora Roberts si acum o recitesc deoarece de fiercare daca cand o fac retraiesc aceiasi sentimente . Protagonista Elisabeth o fata de 16 controlata in permanent de mama sa asa cum se intampla si in viata reala , mamele fiind cele care coordoneaza viata copiilor sai invocand scuze de genul” Eu te-am facut si ti-am dat viata ma asculti deoarece iti vreau binele ” , insa unele sunt dependente de a controla si manipula copii dupa bunul plac , uneori fiinca le vrea tot binele din lume proprilor copii, alteori dorind sa faca ce ele nu au putut , vazand in propri copii o oportunitate de a trai acele momente de care nu au avut parte. Asta aflam si din povestea Elisabeth , o fata controlata de proprea mama vrand sa o vad perfecta. Dar ce se intampla cand spui stop la manipulare ? Cand iti iei inima in dinti si spui tot ce simti si ce-ai vrea sa faci ? Te revolti sau asculti? Elisabeth s-a revoltat , o fata frumoasa si studenta la Harvad . Isi schimba look-ul , se aranjeaza. Isi face o prietena nou , vreand sa inceapa o viata nou singura. Falsifica niste permise pentru a intra in club impreuna cu prietena sa , vrand sa se distreze insa distractia se transforma in teroare si frica , vieti furate si un drum lung si sigur spre moarte . Cand il intalneste in club niste rusii. Acestia invitandu-le la ei acasa . . impreuna cu prietena ei au cazut in plasa de povesti ai celor doi mafioti si au avut curajul dea-si pune credinta in ei. Ce se intamplaca cand pleci cu necunoacuti? Cand iti spune mama nu placa si nu vorbi cu necunoscuti ? Tu ce faci , icnori? In acea noapte viata Elisabetei s-a schimba complet , moartea prietenei ei si fuga ei pentru a scapa cu viata din ghiarele celor mai temuti traficanti de droguri. Politisti ce si-ar da viata pentru a salva viata altora si alti corupti ce nu le pasa si nici nu se resprecta pe sine . Morti nevinovati si lupta pe terenuri denivelate . De asta da Elisabeth ..fuga ei timp de 12 ani , schimbandu-si look-ul si numele pentru a nu fi recunoacuta. Dar ce se intampla cand din nou spui stop in a fugi ? Te stabilesti intr-un oras nou unde toti te vad o ciudata , unde toti sunt curiosi si rautaciosi dandu-si cu parerea despre viata ta. Dragostea isi face si ea loc in acel orasel , invatand-o pe noua Avery sa nu mai fie singura , sa nu mai fuga si cel mai impoartant sa aiba o familie alaturi de ea.
    Cartea aceasta o ador pur si simpli o ador , relateaza intamplari adevarate ce pot deveni in orice moment . Daca ai copii incearca sa ii intelegi , sa luati decizi impreuna nu singuri , si nu ce credeti voi ca e mai sigur. Lasa-ti copii sa experimemteze si voi sa ii fiti alaturi de ei in umbra. Veghind pasii lor spre lume. …

  192. Tamara

    Prima carte de care m-am indragostit a fost ” Singur pe lume” de Hector Malot. M-a impresionat mult povestea lui Remi pentru ca, desi era singur, nu a incetat sa spere ca intr-o zi isi va regasi familia. Mi-a placut enorm de mult faptul ca, desi era un copil fara sprijin pentru ca Vitalis, barbatl ce-l ingrijea era inchis, Remi nu si-a pierdut speranta si a continuat sa lupte si sa treaca peste toate greutatile. ”Singur pe lume” a fost prima carte care m-a impresionat pana la lacrimi si pe care o recitesc oricand am nevoie sa fiu optimista.

  193. Diana

    Am cunoscut lumea fictiva a cartilor destul de tarziu, prin clasa a saptea. Am inceput sa merg la biblioteca judeteana si sa caut carti. Cea care mi-a lasat in suflet o pofta continua de citit, prima carte care cred ca si-a pus amprenta, este “Harry Potter si prizonierul din Askaban” de J.K. Rowling. Citeam si nu ma mai saturam. Azi, dupa 8 ani, citesc si nu ma mai satur.

  194. Anna -Maria

    Prima carte pe care am citit-o a fost ” Magazinul magic de jucării “- Angela Carter.Am primit-o cadou de ziua mea acum 4-5 ani.
    La început nu am fost foarte impresionată, dar pe parcursul lecturii am început sa o îndrăgesc enorm.Are la bază o poveste foarte interesantă, iar ceea ce m-a impresionat în acel moment a fost puterea lui Melanie de a trece peste toate greutățile vieții. 🙂

  195. Ionut Curea

    Prima carte… Căpitan la 15 ani, clar!

    Era așa o vară foarte călduroasă, acum vreo 15-16 ani, și eram în școala generală. Ei bine, lectura obligatorie, după cum știm, era, de fapt, un tenc de cărți, între care și ”Căpitan la 15 ani”. După primele două volume din vara aceea credeam că voi ceda, mai ales că mă chinuiseră cam trei săptămâni.

    Apoi a urmat ”Căpitan la 15 ani” – am citit-o în doar trei zile, zi-lumină, în ritmul în care puteam să citesc la 12-13 ani, câți aveam pe atunci. Simțeam cum călătoresc, mi se părea incredibil cum povestea Jules Verne prin personajul său, absolut fabulos pentru un copil. Ei bine, m-a schimbat cartea asta – cumva mi-a pus acolo în căpșor niște semințe de aventură, de călătorie. Iar astăzi, semințele alea s-au transformat în dorința de a zbura cu avionul spre destinații despre care mă documentez temeinic. Locuri despre care aflu secretele mergând la pas cu aparatul foto în mână.

    Deci, cartea aceasta este prima de care m-am îndrăgostit. Ea mi-a format, la bază, dorința de a umbla prin lume. 🙂

  196. DianaG

    Inainte de a deveni o cititoare inraita, am citit o groaza de carti pentru scoala. Unele mi-au placut mai mult, altele mai putin, insa le citeam oricum, din obligatie. Deoarece nu ma pasionau subiectele acelor carti nu intelegeam cum este posibil sa capeti placere din citit. Pana cand o prietena mi-a daruit ,,Mandrie si prejudecata” de Jane Austen. Atunci mi s-a parut ca am primit un cadou banal, dar acum realizez ca mi s-a daruit mai mult decat o carte. Mi s-a daruit placerea de a citi. Aveam cam 14 ani pe atunci si incepusem sa simt fiorii primei iubiri, asa ca m-am indragostit iremediabil de controversata poveste de dragoste dintre Elizabeth si Darcy.
    De atunci nu a trecut o saptamana fara sa ma pierd in lumea cartilor.

  197. Tina Saad

    Eram in clasa a 3-a pe la sfarsit cand am citit ‘Fram, ursul polar’ de Cezar Petrescu pana in acel moment lectura era o tema de casa pentru mine in nici un caz o placere dar povestea lui Fram m-a fascinat in sfarsit am inteles ca o carte te poate face sa visezi ,sa traiesti povestea si sa transforme un personaj fictiv in ceva real pentru mine ,am recitit cartea de 3 ori si chiar daca acum alt autor cu o alta carte este preferatul meu ‘Fram ursul polar ‘ va ramane mereu printre preferatele mele si printre putinele carti care mi-au marcat copilaria

  198. Teodora Babos

    Din ce imi amintesc ,prima carte pe care am citit-o cu placere si nu am simtit ca sunt obligata sa o citesc a fost “Heidi,fetita muntilor”.O carte frumoasa ,care m-a fascinat cel mai probabil datorita faptului ca o mare parte din actiune se petrece la munte.

  199. Muresan Gabriela

    Prima carte de care m-am indragostit si care m-a determinat sa continui sa citesc a fost “Pe aripile vantului”,de Margaret Mitchell deoarece povestea de dragoste dintre Rhett Butler si Scarlett O’Hara mi-a demonstrat ca exista povesti care dainuiesc vesnic,ca oricat de imposibil ar fi sa ramai cu persoana pe care o iubesti,tot vei gasi o cale. Chiar,daca cei doi la inceput nici macar nu se suportau,au ajuns sa dezvolte o dragoste imensa unul pentru celalalt,trecand peste orice obstacol statea in calea lor. M-am indragostit de povestea celor doi pentru ca m-a facut sa cred ca dragostea adevarata exista si ca merita sa faci orice pentru omul pe care il iubesti.

  200. Oprisanu Magda

    În copilărie n-am iubit cărțile. Citeam pentru recompense, pentru că, dacă nu citeam, nu-mi erau permise anumite mofturi. Cărțile reprezentau relicve ale bunicii (căci așa le-ar fi numit și le numesc eu astăzi, doar că acum sunt și ale mele relicve), eventual prăfuite, dar întotdeauna bine îngrijite, deși citite din scoarță în scoarță de două generații (bunica, mama și să nu uităm de mine! Fac parte, și-o spun cu mândrie, din a treia generație a iubitorilor împătimiți de lectură). Apoi, nuștiucum să vă zic, da’ m-am îndrăgostit… așa, prima dragoste cu năbădăi, cu tânguieli, cu o atitudine ursuză față de cei din jur și un atroce sentiment al inimii. În perioada aceea, căutând în disperare „sfaturi în amor”, eventual sfaturi din perspectiva acelora care treceau prin aceleași situații (pentru că, oarecum, prin acest eros mi-a fost periclitată puțin din fericire). Așadar, în acest fel am descoperit „Scrisori de dragoste”, de Mihail Drumeș. Și m-am legat pe veci de ea printr-un cordon ombilical, această carte fiindu-mi mamă, prima care m-a determinat ca, universul al lecturii pe care îl consideram incomprehensibil, să devină unica lume în care m-aș ascunde oricând și-aș face și cele mai mari sacrificii, încât să fiu încătușată perpetuu în temnița lecturii.
    Am dobândit și sfaturi, am și plâns în urma „Scrisorii de dragoste”, dar m-am ridicat mai puternică și am știut de atunci că aia n-a fost dragostea pe care am căutat-o, și că, pe lângă dragostea dintre doi indivizi, mai există și-o altfel de iubire – dintre o ființă umană și o carte. Și m-am legat pe veci de această iubire. Prin verighete, prin cordon ombilical, printr-un legământ pe care doar eu și biblioteca îl știm și pe care îl rostesc întotdeauna când mă întorc la ea, buimacă și indrăgostită de cărți.

  201. Tania

    Prima carte de care m-am indragostit este “Harry Potter si Piatra Filosofala” de J.K Rowling, ca apoi “Harry Potter” sa devina prima serie de care m-am indragostit. Am citit cartile cu cativa ani in urma si inca imi amintesc detaliile ca si cum le-as fi citit ieri. Mi-au placut pentru ca fiecare carte in parte era un mister si niciodata nu stiai ce se intampla in continuare. Mi-am dorit imediat, copil fiind, sa fiu si eu ca Hermione Granger, o vrajitoare.

  202. Morar Teodora

    Cartile au aparut in viata mea pe la varsta de 16 ani. Pana atunci nu imi placea sa citesc. Iar viata mea de cititoare a inceput cu seria Twilight. Mi-au placut la nebunie acele carti, stateam noaptea pana la 3-4 sa citesc, si nu conta ca a doua zi trebuia sa merg la scoala. Totusi, cel mai mult mi-a intrat in suflet “The fault in our stars”. Ador cartea aceea, este prima carte la care am si plans, am si ras. Nu credeam, pana atunci, ca o carte poate sa iti trezeasca in tine atatea sentimente. Am inceput sa citesc cartea intr-o zi , dimineata, si nu am putut sa o las din mana pana nu am terminat-o. M-am simtit foarte diferit dupa ce am citit aceasta carte, pot sa spun ca am inceput sa privesc lucrurile in alt mod, un mod mai bun. Recomand tuturor aceasta carte si pot sa spun ca pe mine m-a impresionat pana la lacrimi. Probabil ca in timp, o sa uit unele carti pe care le-am citit, dar niciodata nu o sa uit “The fault in our stars”!

  203. Bia N.

    Prima carte de care m-am îndrăgostit era „Codul lui Da Vinci” de Dan Brown. Pe cartea asta nu am luat-o pentru că mă interesa, ci pentru că navigând pe internet am intrat din curiozitate pe elefant.ro și am găsit cartea aceasta foarte ieftină și era ediție limitată. M-am gândit să o iau. A stat pe raft vreo săptămână și apoi am apucat să o citesc. Citiind acea carte m-am îndrăgostit de lectură, nu am reușit să o pun jos. În câteva zile am și terminat să o citesc. După aceea am luat o grămadă de cărți, între ele și alte cărți scrise de Dan Brown. Pur și simplu o carte ”cumpărată fără interes” m-a făcut să ador cărțile. Nu există nicio carte necitită pe raftul meu.

  204. Emanuela

    Prima carte de care m-am indragostit si care m-a facut sa vreau sa citesc mai mult si mai mult si mai mult a fost Povesti nemuritoare. Stiu ca pare ciudat, insa stiu sa citesc de la 3 ani , iar carti citesc cursiv de pe la 5 ani. Toata copilaria am fost fascinata de lumea povestilor, m-am indragostit astfel de lectura si de literatura si de atunci nu am mai lasat cartile. Cartile reprezinta prima mea iubire.

  205. Radu C

    Citesc de cand ma stiu, eram foarte mic cand am inceput, insa citeam pentru scoala sau la indemnul mamei la inceput. Cartea care m-a fascinat cu adevarat a fost Amintiri despre viitor a lui Erich von Daniken. Mi s-a parut atat de interesanta, tot ce descria autorul acolo parea atat de clar, de normal, incat m-a facut sa vad lumea in alt mod. Mi-am dat astfel seama ca lectura ne deschide noi orizonturi, de dezvolta imaginatia si creativitatea. De atunci citesc de placere.

  206. Iulia

    Bambi a fost prima carte care m-a facut sa iubesc lectura, pentru ca m-a emotionat pana la lacrimi. Erau atat de multe sentimente contradictorii pe care le aveam, incat mi-am dat seama ca numai lectura poate sa ma faca sa simt asta.

  207. Diana Solomon

    Cuore- inima de copil. Am plans foarte mult la cartea respectiva, pentru ca rezonam foarte mult cu personajele. M-am gandit pe atunci ca asta inseamna o carte buna. Si de atunci am continuat sa caut suflete printre paginile altor carti.

  208. Vintura Ana - cristina

    Hehe, cand eram mica ma indragosteam de toate cartile pe care le citeam, prima care mi-a umplut stomacul de fluturasi a fost “Singur pe lume” – Hector Malot, cred ca micutul Remi a frant multe inimi copilaroase. Mai apoi, am devorat cartile lui Jules Verne, iar o alta carte de care ma indragostisem a fost : 800 de leghe pe Amazon (o carte pe care as reciti-o cu drag), mi se parea fascinant universul creat, simteam intotdeauna ca iau parte la aventura personajelor.
    Iar astazi, continui sa ma reindragostesc, de personaje mai complexe insa!


Post a new comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.