Azul. O invitație la Evora

Azul este un joc de societate (sau board game, cum i se spune în engleză și cum ne-am obișnuit să le zicem mulți dintre noi), creat de Michael Kiesling (cunoscut pentru Torres și Tikal, printre altele). E un joc de familie, de strategie, gândit pentru 2-4 jucători cu vârsta peste 8 ani.

Tips&tricks: dacă pe un joc apare o indicație de vârstă 8+, nu înseamnă că poate fi jucat doar de copii între 8 și 10 ani.  Azul poate fi jucat foarte bine de oameni în toată firea, ca multe alte jocuri cu indicație de vârstă asemănătoare – Catan, de exemplu, e destinat persoanelor peste 10 ani, și cred că mulți dintre noi știu pe cineva pe la 35 de ani care îl joacă cu plăcere.

Și totuși despre ce e jocul ăsta?
Așa cum citim în primul paragraf din regulament, după ce a fost în vizită la Palatul Alhambra (alt board game simpatic, vorbim și de el altă dată), regele Manuel I al Portugaliei a fost atât de impresionat de frumusețea plăcilor azulejos (plăci de ceramică albastre cu alb), încât și-a dorit să le aibă la palatul său din Evora.
Iar noi, jucătorii, suntem cei care le vom lipi. 

Practic, scopul jocului este să amplasezi niște pătrățele din plastic ce imită azulejos într-un fel de mozaic. Rezultatul final este foarte plăcut privirii, ca tot jocul de altfel. Inițial, plăcile sunt amplasate în centrul mesei, iar jucătorii iau pe rând ce le trebuie pentru a-și completa propria tăbliță. Problema este că plăcile trebuie amplasate într-o anumită ordine pentru a primi numărul maxim de puncte, iar dacă vei lua de jos mai multe plăci decât ai nevoie, ceea ce, uneori, ești forțat să faci, vei fi penalizat. 

Dacă în primele câteva partide, toți vor fi atenți doar la tăblița lor, în scurt timp vei observa că, luând anumite piese de jos, îți vei obliga adversarii să facă mișcări dezavantajoase care îi costă puncte. În momentul acela, Azul devine un joc diferit de cum părea inițial. Ceea ce părea o activitate pașnică, în care toți își văd de treaba lor, devine o luptă intensă pentru resurse, în care fiecare vrea să fie primul și nu îi pasă pe cine trage la fund pentru asta. Sau nu. Ce e minunat la Azul e că poate fi cât de competitiv vrei tu. Poți să te bucuri de o experiență pașnică și relaxantă sau poți să-l transformi într-o luptă înverșunată. Deși atunci când e jucat în doi e relativ ușor să intuiești mișcările oponentului, în trei sau în patru lucrurile se complică mult mai tare. 

Azul e un joc foarte bun,nu doar în opinia mea, ci și a altora, mai calificați decât mine, dovadă numeroasele nominalizări și premii prestigioase pe care le-a obținut: Spiel des Jahres 2018; Golden Geek: Best Family Board Game 2017; UK Games Expo Best Abstract Game People’s Choice și Judges Award Winner 2019. 

Dar poate nu îți pasă ce premii a luat sau urmează să ia și vrei doar un joc fain, cu care să te distrezi și să petreci momente plăcute cu prietenii tăi. Până la urmă, asta vrem cu toții, nu? Ei bine, din experiența mea, Azul este un joc foarte plăcut, iar tu și prietenii tăi vă veți distra de minune. Vi-l recomand cu încredere!

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.