Bogdan-Alexandru Stănescu | Anul 2023 pe piața de traduceri din domeniul beletristicii – Partea a II-a

on 15.02.2024 at 11:41

Continuăm retrospectiva traducerilor de beletristică din 2023 cu Editura Litera, care a continuat și anul trecut seria de autor Javier Marias, umplând spațiile goale din bibliografia autorului spaniol în limba română (autor care ar fi meritat cu prisosință Nobelul pentru literatură) cu Fața întunecată a timpului (traducere de Iulia Bodnari), roman ce se constituie într-o meditație asupra fragilității graniței dintre realitate și ficțiune, un fel de continuare a Romanului Oxfordului, dar și cu Tomás Nevinson (traducere de Lavinia Similaru), roman care readuce la viață câteva dintre personajele-cheie din Berta Isla. Tot în 2023 a apărut la Litera mult-așteptatul roman Către Paradis (traducere de Adriana Bădescu) al scriitoarei americane Hanya Yanagihara, o construcție epică impresionantă, de o îndrăzneală admirabilă, în care autoarea construiește o Americă alternativă, îi rescrie trecutul, prezentul și îi schițează viitorul sumbru, punând la îndoială sistemul judecății binare în domeniile sănătății, sexualității, moralității etc. Cel mai bun roman al autoarei, la același nivel cu uimitorul Oamenii din copaci.
Tot din categoria aparițiilor de senzație, un nou roman semnat de Zadie Smith, Impostorul (traducere de Adriana Bădescu), care își ia ca pretext al reconstrucției Angliei victoriene un celebru proces din epocă, „Procesul Tichborne”, văzut prin ochii unei femei care preferă să-și trăiască viața în umbra unui scriitor mediocru contemporan cu Dickens, pe care însă îl iubește. Un pic tezist, un portret nemilos și nemeritat al lui Dickens, dar un roman care reafirmă inteligența acestei autoare din păcate prea puțin citite la noi.
Litera continuă publicarea genialei scriitoare argentiniene Samantha Schweblin, cu un roman întunecat, marcă a casei, Mutzunaki (traducere de Mioara Angheluță), în care jucării aparent inofensive sunt manipulate de personaje anonime, infiltrându-se în casele din toată lumea.
Tot la capitolul „continuări”, un nou roman semnat de scriitoarea japoneză Mieko Kawakami, Îndrăgostiții de la miezul nopții (traducere de Iolanda Prodan), în care viața ștearsă a unei corectoare de carte ascunde secrete întunecate, ce par să fie anihilate doar de luminile orașului.
Și, în fine, un nou roman semnat de câștigătorul Booker Prize Damon Galgut, Doctorul cel bun (traducere de aceeași harnică Adriana Bădescu), care continuă explorarea acelui spațiu atât de straniu al Africii de Sud, în care istoria este o rană vie care pulsează sub aparența liniștită a vieții cotidiene.

La Editura Black Button Books a apărut un excelent roman georgian, semnat de Nana Ekvtimishvili, Livada de peri (traducere din georgiană de Oto Peikrishvili), în care fascinanta protagonistă Lela coagulează în jurul ei toate energiile celorlalte personaje dintr-un internat pentru copii cu deficiențe mintale din Tbilisi. Un fel de Împăratul muștelor într-o instituție care poartă amprenta istoriei și a nepăsării oficiale, în care cei internați reușesc să supraviețuiască doar cu ajutorul unor resurse nebănuite. Roman nominalizat în 2021 la International Booker Prize.
Tot la micuța dar selecta editură bucureșteană a apărut și debutul scriitoarei bosniace Lana Bastašić, Prinde iepurele (traducere de Octavia Nedelcu), un road-novel în care două prietene străbat spațiul ex-iugoslav în încercarea de a risipi misterele istoriei recente, dar și pe cele ale maturizării. Roman câștigător al Premiului Uniunii Europene pentru Literatură în 2020.

La Editura Trei, în colecția Fiction Connection a apărut romanul care a făcut furori anul trecut pe piața de carte anglo-saxonă, adică Demon Copperhead al Barbarei Kingsolver (traducere de Paul S. Grigoriu), câștigător al Pulitzer Prize și al Women’s Prize for Fiction, în care scriitoarea americană îi aduce un omagiu literar lui Dickens, punând în fața mizeriei victoriene prezentate în David Copperfield oglinda similară a Americii contemporane – iată că cineva încă-l iubește pe Dickens, iar aceea nu e Zadie Smith.
În aceeași colecție a apărut un uimitor roman scris de o autoare georgiană, Nino Haratischwili, A opta viață (traducere de Laura Karsch), o saga de familie ce străbate istoria secolului trecut, pornind din Imperiul rus, trecând prin Revoluția bolșevică și ajungând până în Berlinul zilelor noastre. Șase generații, războaie, revoluții, o rețetă secretă de ciocolată și o scriitură old-school.

La Editura Paralela 45, în colecția Ficțiune fără Frontiere, a apărut un microroman mexican, câștigător al Premiului Cervantes în 2009, Bătăliile din deșert, semnat de José Emilio Pacheco (traducere de Cornelia Rădulescu). Romanul este de fapt portretul de îndrăgostit realizat de prozator capitalei Ciudad de Mexico, surprinsă într-o perioadă de turnură, anii 50 ai secolului trecut, marcați de trecerea la societatea modernă.
În aceeași colecție a apărut o carte pe care o aștept de ceva vreme, și anume volumul autobiografic al scriitorului german de origine bosniacă Saša Stanišić, Origine (traducere de Steliana Huhulescu). O carte, așa cum îi spune titlul, despre patria/patriile lăsate în urmă, despre bunici și părinți, despre exil și mitologii de toate felurile, personale sau naționale.
În fine, tot în 2023 a apărut în FFF și romanul English (traducere de Roxana Rîbu), al lui Wang Gang, panoramă a Revoluției Culturale din China. Văzută prin ochii unui copil, noua lume în care se transformă China se devoalează drept una duplicitară, plină de teamă și de minciuni, astfel încât unicul obiect care păstrează izul normalității devine un dicționar de engleză.

În final, enumerarea noutăților notabile din colecția Anansi, a editurii Pandora M: în primul rând, romanul Uimire, al prozatorului american Richard Powers (traducere de Petru Iamandi), apoi romanul autoficțional al Lindei Boström Knausgård, Copil de octombrie (traducere de Roxana-Ema Dreve), romanul-frescă al lui Annie Ernaux, Anii (traducere de Mădălina Ghiu); Bucurie, de Manuel Vilas, continuarea aventurii existențiale din În toate a fost frumusețe, în traducerea aceluiași Marin Mălaicu-Hondrari, Refugiul timpului de Gheorgi Gospodinov, câștigător al International Booker Prize 2023, romanul-poem al scriitoarei daneze Olga Ravn, Angajații (traducere de Ovio Olaru), ultimul volum de poeme al scriitoarei americane Louise Glück, Rețete de iarnă din colectiv, volumul de proză scurtă al scriitoarei germane Judith Schalanski, Inventarul lucrurilor dispărute (traducere de Maria Irod), cel mai recent roman al scriitorului turc Burhan Sönmez, Piatră și umbră (traducere de Veronica D. Niculescu), distopia antropofagă a argentinienei Agustina Bazterrica, Noi, carnivorii (traducere de Marin Mălaicu-Hondrari), cel mai recent roman al lui Maggie O’Farrell, Portretul căsătoriei (traducere de Mariana Piroteală), romanul lui Julie Otsuka, Înotătorii (traducere de Genoveva Cerchez), cel mai recent roman al scriitorului turc Ahmet Altan, Doamna Hayat (traducere de Mădălina Ghiu), prima parte a trilogiei Steaua întunecată, a scriitorului jamaican Marlon James, Lup negru, roșu leopard (traducere de Ona Frantz) și, în cele din urmă, revelație prozei scurte de limbă engleză, Claire Keegan, cu Astfel de lucruri mărunte (traducere de Iulia Anania).

Deși am început această retrospectivă destul de pesimist, scriind la ea mi-am dat seama că piața noastră de traduceri rămâne una solidă, fie și pentru că editurile au înțeles importanța continuității în publicarea marilor autori. Foarte puține titluri importante nu au fost traduse în 2023 și acelea probabil vor fi recuperate anul acesta.

BOGDAN-ALEXANDRU STĂNESCU (n. 1979) este prozator, poet, eseist, traducător și editor. Între 2005 și 2019 a fost coordonatorul colecției Biblioteca Polirom, din cadrul Editurii Polirom. În prezent este director editorial al editurii Pandora M, din cadrul Grupului Editorial Trei, coordonatorul colecției Anansi. World Fiction. În 2010, a publicat împreună cu Vasile Ernu volumul de dialoguri Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc (Polirom), iar în 2012 a debutat ca poet, cu volumul Apoi, după bătălie, ne-am tras sufletul (Cartea Românească), volum nominalizat la premiile revistei Observator cultural şi la premiile Radio România Cultural pe anul 2012. În 2013, a publicat la Editura Art volumul de eseuri Enter Ghost. Scrisori imaginare către Osip Mandelştam, iar în 2014, cel de-al doilea volum de poeme, anaBASis (Editura Cartea Românească), carte nominalizată la premiile Radio România Cultural. În 2017 a publicat romanul Copilăria lui Kaspar Hauser (Editura Polirom), recompensat cu Premiul pentru proză al clubului de literatură Nepotu’ lui Thoreau, Premiul pentru proză Radio România Cultural, Premiul Festivalului primului roman de la Chambery, Franţa, ediţia 2018 și nominalizat pe lista scurtă a Premiului Uniunii Europene pentru Literatură, ediția 2018. Romanul a fost tradus până în prezent în cinci țări (Franța, Croația, Ungaria, Bulgaria și Macedonia). În anul 2019 a publicat romanul biografic Caragiale. Scrisoarea pierdută, în 2021 volumul de poeme Adorabilii etrusci (Editura Charmides), nominalizat în 2022 la Premiile revistei Observator cultural, iar în primăvara lui 2022, romanul Abraxas (Editura Polirom). Din 2012 este doctor în literatură, cu teza Opera lui Emil Botta: Ars moriendi. A tradus din Alberto Manguel, James Joyce, Tennessee Williams, William Faulkner, Sandra Newman, Sue Prideaux, Edward Hirsch, Daniel Mendelsohn, Paul Auster, Philip Roth, Louise Glück și C.G. Jung.
“Particip în proiectul propus de Fundația Observator cultural, în sesiunea din septembrie 2022”.