Fata tăcută, de Peter Høeg

• Peter Høeg este cunoscut cititorilor din lumea intreaga datorita bestsellerului Cum simte domnisoara Smilla zapada, tradus in peste 30 de limbi si ecranizat cu success in 1997 (filmul Crima in Copenhaga), in regia lui Bille August, avindu-i in distributie pe Julia Ormond, Gabriel Byrne, Robert Loggia si Richard Harris.

• „Cine a citit Parfumul de Patrick Süskind va face probabil, citind Fata ta­cuta, o asociere intre mesterul de parfumuri Grenouille, percepind lumea prin mirosuri, si clovnul Kasper, percepind lumea prin defi­nitii sonore.” (Grete Tartler)

• Romanul Fata tacuta a fost primit cu entuziasm de catre criticii de la cele mai importante publicatii ale lumii: „O carte magnific construita!” (Independent) /„Un roman extraordinar, in care se intrepatrund stiinta, eruditia si revelatiile, si care putea fi scris numai de Høeg” (Publishers Weekly)

Miine, joi, 29 noiembrie, incepind cu ora 18.00, scriitoarele Ioana Parvulescu si Grete Tartler lanseaza, la Ceainaria Carturesti, cea mai recenta traducere din opera scriitorului danez Peter Høeg, un nume de prim rang al literaturii contemporane, cunoscut cititorilor din lumea intreaga datorita bestsellerului Cum simte domnisoara Smilla zapada.

Este vorba despre romanul Fata tacuta, a carui editie in limba romana, aparuta in traducerea din limba daneza si insotita de o consistenta prefata semnate de Grete Tartler, a fost publicata de curind in cadrul colectiei „Secolul XXI” a Editurii Univers.

Romanul Fata tacuta, o carte de o sensibilitate rara, comparata adesea cu Lost in translation, filmul Sofiei Coppola, spune povestea clovnului care descifreaza lumea prin sunete si porneste in aventura salvarii unor copii cu capacitati suprasenzoriale, capabili sa schimbe realitatea.

Cartea a fost primita cu entuziasm de catre criticii de la cele mai importante publicatii internationale: „Un roman extraordinar, in care se intrepatrund stiinta, eruditia si revelatiile, si care putea fi scris numai de Høeg“ (Publishers Weekly) / „O carte magnific construita!” (Independent) „Fata tacuta este, alaturi de Cum simte domnisoara Smilla zapada, una dintre cele mai importante carti ale lui Peter Høeg: un roman puternic, care a mers direct la inima cititorilor” (The Guardian) / „Descris de criticii europeni ca un roman postmodern, Fata tacuta a fost comparata cu cartile lui John Barth si Thomas Pynchon pentru jocul cu detaliile si firul narativ plin de dislocari (…). Paginile sale sint pline de referinte despre teologie, muzica, filosofie, cultura pop si stiinta.” (The Times)

PETER HØEG s‑a nascut la Copenhaga, la 17 mai 1957. Detine o licenta in literatura de la Universitatea din Copenhaga (1984). Inainte de a fi scriitor a avut ex­perienta vietii de marinar, balerin si actor, a practicat alpinismul si scrima, a calatorit in toata lumea, pina intr‑un moment in care – dupa cum spune el insusi – a realizat ca adevaratul sens al calatoriilor e spre inlauntru, spre descoperirea propriului sine.

A debutat in 1988, cu volumul Reprezentare despre secolul al XX-lea, care a fost tradus si sub titlul Istoria viselor daneze. A publicat apoi Povestiri despre noapte, care a atras atentia criticii asupra sa si i-a adus mai multe premii literare. Insa cartea care l-a consacrat in plan international, a fost tradusa in peste treizeci de tari si a ramas timp de douazeci si sase de saptamini in lista de best sellers a ziarului New York Times a fost Cum simte domnisoara Smilla zapada, publicata in 1992. A mai scris romanele Marginalii (1993), Femeia si maimuta (1996) si Copiii paznicilor de elefanti (2010).

Fata tacuta, carte publicata in 2006, este adesea comparata cu romanul Cum simte domnisoara Smilla zapada.

FRAGMENT DIN CARTE:

Doamna Dumnezeu acordase fi­ecare om intr‑o anumita tonalitate, iar Kasper putea sa auda asta. Cel mai bine – in acea clipa scurta, lipsita de aparare, cind omul era aproape, dar fara a sti ca el asculta. De aceea se asezase si acum la geam, in asteptare.

Se lasase frig. Cum nu poate fi decit in Danemarca, si numai in aprilie. Dupa ce, cu simturile zapacite de entuziasmul luminii, oamenii inchisesera incalzirea, dusesera blanurile la cojocar, uitasera de indispensabili si iesisera din case. Observind prea tirziu ca temperatura ajunsese la punctul de inghet, ca umiditatea aerului era de 90%, ca vintul batea dinspre nord si patrundea, prin haine, pina la oase, ba chiar dincolo de ele, infasurindu‑se in jurul inimii, umplind‑o de siberiana tristete.

Ploaia era mai rece decit zapada, fina, deasa, cenusie ca o draperie de matase. Prin aceasta draperie se apropia un Volvo negru, cu geamuri intunecate. Din care descinsera un barbat, o femeie si o copila; inceput promitator.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.