Formula 3

Revista Observator cultural şi Cărtureşti vă invită la o nouă ediţie din „Formula 3“, la un dialog cu scriitorii Adriana Bittel, Bedros Horasangian şi Viorel Marineasa. Evenimentul va avea loc pe 10 mai, de la ora 18.30, la Librăria Cărtureşti din cadrul Muzeului Ţăranului Român.

Adriana BITTEL (n. 31 mai 1946, Bucureşti) este prozatoare şi publicistă, absolventă a Facultatății de Limba și Literatura Română a Universității din București în 1970. Pe perioada studenţie a frecventat Cenaclul „Junimea“ al Universității din București, condus de criticul George Ivașcu şi din 1970, a început să lucreze la România literară, mai întîi corector, apoi redactor. Este membră a Uniunii Scriitorilor şi a filialei române a PEN-Club şi a primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, Premiul Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti şi decoraţia „Meritul Cultural“ în grad de ofiţer.

Este prezentă în antologiile Generația 80 în proza scurtă, alcătuită de Gheorghe Crăciun și Viorel Marineasa (Editura Paralela 45, 1998) și Romanian Fiction of the 80s and 90s (Editura Paralela 45, 1999), şi figurează cu texte de proză în antologii publicate în SUA, Austria, Germania, Iugoslavia.

A publicat şase cărţi de proză: Lucruri într-un pod albastru (Editura Cartea Românească, 1980), Somnul după naştere (Editura Cartea Românească, 1984), Iulia în iulie (Editura Eminescu, 1986), Întîlnire la Paris (Editura Compania, 2001) şi Cum încărunţeşte o blondă (Editura Compania, 2006).

Viorel MARINEASA (n. 2 septembrie 1944, Ţipari, Timiş) este prozator şi publicist. A absolvit Facultatea de Filologie din Timişoara, secţia română-germană, şi a obţinut titlul de doctor în filologie cu lucrarea Sensul tradiției în publicistica lui Nichifor Crainic și a lui Nae Ionescu. A fost referent la Casa de Cultură a Studenţilor din Timişoara, între 1990 şi 1993 a fost redactor-șef, apoi director al Editurii de Vest din Timișoara, şi din 1993 este consilier editorial al Editurii Marineasa. Între 1995-1996 a fost redactor-şef al Departamentului de Cultură al cotidianului Realitatea bănăţeană. Între 1997-2010 a fost lector, apoi conferențiar la Universitatea din Timișoara, Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării, specializarea Jurnalism. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România,
membru fondator al Asociației Scriitorilor Profesioniști (ASPRO),
membru fondator al Societății Timișoara,
membru fondator al Editurii Amarcord,
membru fondator și vicepreședinte al Asociației culturale Ariergarda.

A debutat în 1985, în volumul colectiv Drumul cel mare, Editura Facla, Timișoara. A scris romane, precum Litera albă (roman), Editura Facla, Timișoara, 1988.
În pasaj (roman), Editura Militară, București, 1990, dar şi proză scurtă: Unelte, arme, instrumente, Editura Cartea românească, București, 1992, Dicasterial, Editura Arhipelag, Târgu Mureș, 1995, O cedare în anii ’20, Editura Paralela 45, Pitești, 1998. A coordonat o serie de ediţii – precum Zona. Prozatori și poeți timișoreni din anii ’80 și ’90 (în colaborare cu Gabriel Marineasa), Editura Marineasa, Timișoara, 1997,
Generația ’80 în proza scurtă (în colaborare cu Gheorghe Crăciun), Editura Paralela 45, Pitești, 1998,
Sever Bocu, Drumuri și răscruci. Memorii (în colaborare cu Cornel Ungureanu), Editura Marineasa, Timișoara, 2005,
Nicolae Ivan, Istoria a două secole de teatru liric la Timișoara (în colaborare cu Smaranda Vultur), Editura Marineasa, Timișoara, 2006,
Ion Monoran, Eu însumi, Cartea Românească, București, 2009 (în colaborare cu Daniel Vighi) – şi a fost prezent şi în alte volume, precum Antologia prozei scurte transilvane actuale, Limes, Cluj-Napoca, 2010 (ediție îngrijită de Ovidiu Pecican),
Atentat împotriva revoluției române, Asociația Memorialul Revoluției 16-22 decembrie 1989, Timișoara, 2010 (antologie de Lucian-Vasile Szabo).

Bedros HORASANGIAN (n. 18 noiembrie 1947, Bucureşti) este eseist şi prozator optzecist, de origine armeană. A absolvit Facultatea de Echipament Tehnic a Institului Politehnic din București (1965–1970) şi iniţial a lucrat ca inginer, dar a renunţat pentru a se dedica scrisului.

A fost atașat cultural la Ambasada României în Grecia (1997–2000) și director al Centrului Cultural Român din New York (2002–2004).

Semnează cu mai multe pseudonime şi colaborează la diferite publicaţii: Observator cultural, România literară, Tribuna, Viața românească.

A publicat volume de povestiri: Curcubeul de la miezul noptii (1984), Închiderea ediției, (1984), Parcul Ioanid (1986), Portocala de adio (1989) şi romane: Sala de așteptare  (1987), În larg (1989), Misteriosul om în negru sau Ora melomanului. Roman în foarte multe părți (1992),  Zăpada mieilor (1996), Zăpada mieilor (1996).

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.