One for the money, two for the crime: Locuri întunecate, de Gillian Flynn

A treia carte a lui Gillian Flynn tradusă în română – în fapt, anterioară bestseller-ului Fata Dispărută – aduce și cea de-a doua ecranizare hollywoodiană. Premiera filmului este anunțată în Statele Unite pentru luna noiembrie, așa că pasionații de crime novels sau thrillers mai au timp să citească romanul, în caz că le-a scăpat până acum.

Locuri întunecate este reinterpretarea unei crime multiple, la 25 de ani distanță. Libby Day este unica supraviețuitoare a ceea ce presa numește masacrul din preerie. Avea 7 ani când fratele său adolescent, Ben, a fost condamnat pentru că și-a ucis mama și două dintre surori. Mezina a reușit să se salveze. Astăzi, este o femeie de 31 de ani fără niciun viitor și cu un trecut la care nu vrea să se gândească. Un om cu probleme, care și-a îndepărtat toți cunoscuții, ce pendulează între depresie, autocompătimire, nepăsare și bravadă. A trăit până acum dintr-un fond de întrajutorare constituit din donații, dar a ajuns la fundul sacului și, pentru a face rost de bani, acceptă să apară ca invitat special al unui grup fascinat de cazuri de crimă suspecte. Spre surpriza și iritarea ei, uciderea familiei Day este considerată un astfel de caz.

Gillian Flynn își pune eroina să se confeseze în deschidere: “Am în mine o răutate palpabilă, ca un organ”. Sunt destul de sigură că și autoarea are cel puțin un organ al macabrului, de vreme ce romanele sale depășesc în fugă inconfortabilul, ca să zgândărească putreziciunea, grotescul, inutilitatea, decăderea umană și dramele familiale.

Iar peisajul pe care îl alegele e la fel de dezolant ca viețile personajelor ce-l populează. Flynn plasează acțiunea romanului într-o mică localitate din Vestul mijlociu, Kinnakee, un loc imaginar, situat însă în apropiere de orașul copilăriei sale – Kansas City, Missouri. Ca urmare, recunoaște că nu i-a fost greu să redea atmosfera acestei zone, pe care o consideră prea puțin exploatată în literatură, aproape exotică.

Dar oricât de ciudată pare America așezărilor mărunte cititorului nord-american de coastă, ea reușește să se facă înțeleasă: nu ți-e greu să îți imaginezi traiul la limita săraciei al unei familii cu un singur părinte și prea mulți copii. Nici frustrările acumulate, grijile, oboseala vieții la o fermă săracă, ipotecată și pe punctul de a fi pierdută.

Din punct de vedere al narațiunii, Locuri întunecate are o structură asemănătoare cu Gone Girl: ancheta din prezent și flashback-urile din ziua crimelor alternează de la începutul și până la sfârșitul cărții, fiecare adăugând câte o piesă ciobită la puzzle-ul general. Ceea ce nu înseamnă că Gillian Flynn lasă să se întrevadă cheia poveștii.

Locuri întunecate, de Gillian Flynn | Editura Trei, 2014 | Traducere de Bogdan Perdivară

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.