Simpatizantul, de Viet Thanh Nguyen

Editura Art are o colecție care îmi place foarte tare; îi zice MUSAI și-adună tot felul de bijuterii de cărți premiate. Mi-am făcut curaj să îmi bag nasul în Simpatizantul – are 570 de pagini, dar merită fiecare minut petrecut în povestea scrisă de Viet Thanh Nguyen. Nu rezonez foarte bine cu felul de-a scrie al asiaticilor (tot în aceeași colecție a apărut Vegetariana, Man Booker 2016, pe care am lăsat-o din mână la pagina 40), dar cartea asta e grozavă – are umor, mister, exotism, spioni, prietenie, ideologie comunistă versus consumerism, dar mai ales vibe-ul ăla pe care numai o poveste din suburbia Los Angelesului anilor 70 îl poate reda.

Romanul este confesiunea unui simpatizant al regimului comunist (Vietnamul de Sud), infiltrat în armata Vietnamului de Nord, drept om de încredere al unui important general. Simpatizantul-spion ajunge refugiat în America, împreună cu familia generalului și alte câteva sute de vietnamezi, după capitularea Saigonului în fața forțelor comuniste, în 1975, și continuă să își joace rolul. Furnizează tot felul de informații despre activitățile comunității vietnameze nou-formate către comuniștii de acasă și chiar lichidează două persoane bănuite că ar fi spioni. Pentru a-i demonstra generalului că poate să fie întru totul de încredere, decide să se întoarcă în țară ca parte a unei misiuni organizate de mișcarea de rezistență și este capturat de comuniști. Singura lui șansă să fie eliberat este să dovedească printr-o amplă mărturisire că nu a fost afectat în niciun fel de capitalismul vestului și că tot ce a făcut în America a fost în asentimentul convingerilor comuniste.

Cel mai greu lucru atunci când vrei să abordezi o femeie este să faci primul pas, iar cel mai important lucru este să nu te gândești. A nu te gândi e mai greu decât pare, și totuși când este vorba de femei, nu e bine să nu te gândești. Niciodată. Pur și simplu nu e bine.

La prima vedere, subiectul nu pare foarte apetisant – războiul din Vietnam, despre care avem impresia că știm totul, doar am văzut nenumărate filme americane. Dar felul în care Nguyen construiește povestea și personajele i-a adus complimentul c-ar fi un soi de nou John Le Carré, maestrul romanelor de spionaj. Apoi, faptul că romanul conține fapte istorice exacte îi dau o valoare mai presus de ficțiune – autorul menționează o serie de cărți și studii pe care le-a citit și de care s-a folosit în construcția romanului. Nguyen recreează drama unui popor folosindu-se de istoriile mici ale personajelor sale – citind cum evoluează generalul și familia sa (din persoane foarte importante și bogate în Vietnam ajung mici afaceriști în comunitatea vietnameză din State), sau cum personajul-povestitor își analizează fiecare moment din viață (de la relația stranie cu tatăl său, preot catolic, la anii unei copilării trăite în sărăcie și sub vina de a fi un bastard, și la primele luni în SUA, când se îndrăgostește și încearcă să își găsească locul în noua lume), te vei înduioșa teribil și te vei gândi de două ori la viețile pe care le duc emigranții.

Simpatizantul a câștigat Premiul Pulitzer pentru ficțiune – 2016. E roman de debut, ceea ce îl face și mai extraordinar.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.