Sold out la Gala de deschidere BIEFF 2016 Filmele românești, în centrul atenției

Festivalul Internațional de Film Experimental București BIEFF, ajuns la ediția cu numărul șase, s-a deschis luni seară, cu o sală arhiplină la avanpremiera în România a filmului Francofonia, de Aleksandr Sokurov, care a avut loc la CinemaPRO. În continuarea acestui succes de public, cel mai bun film european la Festivalul Internațional de Film de la Veneția, Francofonia, va beneficia de încă o proiecție joi, pe 17 martie, de la 20:00, la Cinema Muzeul Țăranului.

Seria premierelor continuă miercuri, cu noul lungmetraj al regizorului lituanian Sharunas Bartas, Peace to Us in Our Dreams, care a beneficiat de premieră internațională la Cannes 2015, iar în București va fi difuzat pe 16 martie, de la ora 19:30, la Cinema Elvire Popesco.

Focus pe experimentaliștii români

Zona experimentală a filmului românesc, care de la înființarea BIEFF a cunoscut o revigorare și se remarcă din ce în ce mai mult ca domeniu prolific și extrem de animat, este adusă în atenția publicului de Experimented in Romania, duminică, 20 martie, la ora 17.00, Cinema Muzeul Țăranului Român. Programul este o selecție a celor mai recente video-performance-uri create de artiști români, pe care BIEFF le proiectează pentru prima dată pe marele ecran, ele fiind anterior expuse în galerii și muzee.

No Shelter from the Storm este o instalație video plasată într-o pădure devastată și defrișată care nu mai poate găzdui și ascunde oamenii aflați în pericol. Alături de perspectiva ecologică, ce problematizează distrugerea în masă inițiată de corporațiile multinaționale, video-ul vorbește despre condiția umană și despre singurătate într-o țară care se luptă să-și mențină habitatul. Nota optimistă poate fi regăsită în fluieratul celor doi artiști (Anca Benera si Arnold Estefan), perceput ca o trecere de la solitudine la solidaritate colectivă.

Ion Bârlădeanu este o figură deja cunoscută în urma documentarului Lumea văzută de Ion B., realizat de Alexander Nanau. Carmen Lidia Vidu îl portretizează în filmul său (Bucharest. A World of Ion Bârlădeanu and Carmen Lidia Vidu) pornind de la deja celebrele sale colaje. Regizoarea realizează la randul său un colaj cinematografic ce surprinde deopotrivă personalitatea imprevizibilă a aclamatului artist fără adăpost, amintirile sale incoerente și discursul ironic/critic față de societatea românească.

Veda Popovici propune în video-performance-ul Revolutionary Gear: The History of Art Retold through the Black Square o reconsiderare a unor creații majore din istoria artei din perioada Antichității, a Renașterii sau a Orientalismului, ce înfățișează femei. Autoarea atrage atenția asupra privirii patriarhale ce a generat toate aceste ipostaze ale feminității, punând în mișcare un discurs feminist care te invită să-ți alegi propriul echipament revoluționar: acțiunea de a participa sau a contempla.

Un intim portret auto-reflexiv, At the Mirror, de Larisa Crunțeanu, conturează un ritual de trecere spre maturitate. Redând tensiunea dintre inocență și senzualitate, corpul performativ al artistei radiază deopotrivă euforie și anxietate, dorința puternică și în același timp singurătatea de a deveni femeie. At the Mirror functionează și la un meta-nivel, întrucât fiecare difuzare este o înregistrare a proiecției precedente. Așa cum spune artista: „este o lucrare ce dispare cu fiecare proiecție. La fel ca în cazul amintirior, imaginea dispare în final, lasând în urmă o ficțiune asemănătoare poveștii originale.”

Expus la Viena și Paris, Exercising Failure al lui Dragoș Alexandrescu construiește o personală și evocativă interpretare a perisabilității doctrinelor moderne. Rupând la propriu pagini din cărți de căpătâi pentru ideologiile fundamentale ale sistemul de gândire occidental (capitalism, marxism, creștinism), artistul transformă lucrările în material fizic brut, disponibil generațiilor viitoare pentru a explora necunoscutul.

Jonglând inteligent cu tensiunea între discursul vizual și cel sonor, Cobalt Blue, de Diana Miron, propune o reflecție captivantă asupra legăturii între estetică și corp. Lucrarea va ramâne adânc imprimată în memoria senzorială a publicului, în zona inefabilă în care artistul, publicul și creația se întâlnesc și se transformă reciproc.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.