Top 10 distopii clasice

În urmă cu ceva timp, o pandemie globală sau reprezentarea la proces a unui client de către un robot-avocat ar fi fost doar scenarii dezvoltate în distopii. Cum istoria ascunde în ea mereu semnalele unor posibile derapaje spre totalitarisme și coșmaruri distopice, ne propunem să ne aplecăm asupra acestui gen literar, cu câteva recomandări de lectură semnate de maeștrii ai genului precum George Orwell, Aldous Huxley, Margaret Atwood sau Ray Bradbury.

Dar mai întâi: ce este o distopie ? Opusul unei utopii, o lume imaginară, cel mai adesea disforică, proiectată într-o lume posibilă, cel mai adesea în viitor, în care dezumanizarea apare ca o consecință a totalitarismului, a birocrației, a evoluției tehnologice sau a unei catastrofe naturale și în care valorile esențial umane ca empatia, afecțiunea, compasiunea sunt amenințate. Un alt aspect semnificativ este că atacul asupra lumii este dublat în majoritatea distopiilor de o deformare și o restrângere a limbajului și adesea a culturii, a cărților. Nu există o pledoarie mai bună pentru lectură ca mijloc de păstrare a complexității gândirii și a relației între limbaj și gândire decât distopiile-cult propuse mai jos. 

George Orwell, O mie nouă sute optzeci și patru

Descoperă mai multe aici.

Una dintre cărțile cult ale secolului XX, romanul 1984 este distopia prin excelență, trecând testul timpului și rămânând actuală, deși a fost lansată în urmă cu 74 de ani. Romanul proiectează o lume aflată sub opresiunea guvernului totalitar al Oceaniei, controlată de poliția gândirii prin Fratele cel Mare, cel care stă cu ochii pe ține, simbol al controlului excesiv și al suprimării libertății individuale. Considerat de publicația Time în 2005 unul dintre cele mai bune romane de limbă engleză din 1923 până în prezent, textul orwellian conține o minunată pledoarie pentru recunoașterea legăturii dintre gândire și limbaj. Pentru un mai bun control al minții (celorlalți) până și limba este modificată fiind înlocuită cu Nouvorba.

„Nu vezi frumusețea desființării cuvintelor? Tu nu știai că Nouvorba este singură limbă din lume al cărei vocabular scade în fiecare an?! […] Nu înțelegi că singurul scop al Nouvorbei este de a limita aria de gândire?! Până la sfârșit, o să facem crimăgânditul literalmente imposibil, pentru că n-or să mai existe cuvinte în care să-l exprimi. Fiecare concept care ar putea fi necesar vreodată orișicui va fi exprimat printr-un singur cuvânt, cu sens strict definit și cu toate celelalte sensuri secundare șterse și uitate. […]’’,
— George Orwell, 1984. 

Aldous Huxley, Minunată lume nouă

Cumpără cartea.

Scrisă în 1931, Minunata lume nouă are ca viziune generatoare tot ideea unei societăți bazate pe control, dar de această dată controlul este impus printr-un conformism pseudo-hedonist. Dacă în distopia orwelliană vorbeam despre privațiuni și sancțiuni, despre supraveghere permanentă, în universul lui Huxley, soma, un medicament care reglează stările psihice, și satisfacția sexuală sunt surogate suficiente pentru a obține restrângerea benevolă a libertății de gândire. Acțiunea romanului se petrece într-un viitor în care ingineria genetică și condiționarea psihologică construiesc o societate în care cetățenii sunt fericiți și lipsiți de angoasele imperfecțiunii umane. Pentru că fiecare persoană din minunată lume nouă este programată să se potrivească perfect jobului său, emoții umane precum ambiția, dezamăgirea sau invidia nu mai există. Similar, dragostea sau gelozia sunt eliminate prin poliamorism sexual, și prin dispariția monogamiei ca formă de conviețuire. Prin soma, drogul fericirii, orice alt sentiment în afară de satisfacție este eliminat. Absența artei, istoriei, religiei și a legăturilor familiale sugerează o existență golită de sens, deși lipsită de durere. 

Ray Bradbury, Fahrenheit 451

Descoperă detalii.

Fahrenheit 451 descrie o societate futuristă dominată de divertisment facil, în care cărțile sunt interzise, iar pompierii au rolul de a găsi și arde cărți. Protagonistul romanului, Guy Montag, este unul dintre cei care au acest rol, dar care, pe parcursul cărții, suferă o transformare interioară, întâlnind persoane care valorizează cărțile și rolul lor în reclădirea societății, asumând greșelile trecutului. În general, romanul a fost interpretat că o satiră împotriva cenzurii statale, dar și ca o metaforă a culturii și a cărților ca depozitare a memoriei umanității. 

Cât nu trăiesc între ecrane, se îndoapă cu somnifere pentru a nu fi tulburați de gânduri cenușii. Cărțile sunt pline de tulburări, iar viața cea nouă n-are nevoie de ele.

Kurt Vonnegut, Abatorul Cinci

Cumpără acum.

Roman-cult publicat în 1969, Abatorul cinci este o carte clasică anti-război, care are că element factual central atacul Dresdei de către Aliați în timpul celui de-al doilea Război Mondial, în urma căruia au murit o sută treizeci şi cinci de mii de oameni, aproape de două ori mai mult ca numărul celor ucişi de bomba atomică de la Hiroshima. Descris de Life Magazine ca un basm plasat într-un abator, romanul îmbină SF-ul cu realismul, într-o narațiune surprinzătoare și exuberantă care îmbină tristețea cu umorul, călătoriile în timp cu bombardamentele și extratereștrii de pe Tralfamadore cu prizonierii de război, într-o cronică dureroasă și încântătoare deopotrivă.

Margaret Atwood, Povestea slujitoarei

Află  mai multe aici.

Povestea slujitoarei, considerată de mulți drept capodopera scriitoarei canadiene Margaret Atwood, este o distopie plasată într-o America condusă de teocrați puritani, în care dogmă teologică și guvernul își unesc forțele și preiau prin violență conducerea statului, instaurând un regim opresiv pentru femei, care le anulează acestora orice libertate sau drept, printre care și cel fundamental de a alege pentru propriul corp, de a avea un serviciu, de a citi sau de a-și exercita cele mai elementare drepturi. Acțiunea romanului este plasată într-un viitor nu foarte îndepărtat, în contextul unei crize a natalității și a unei infertilități globale pe care regimul puritan o interpretează că pe o pedeapsa divină și pe care își construiește ideologia. Femeile sunt împărțite în caste cu roluri clar delimitate, una dintre acestea fiind cea a Slujitoarelor, din care face parte și protagonista romanului, Offred, pe numele său de slujitoare, însemnând “a lui Fred’’, stăpânul căruia trebuie să-i poarte copiii în pântec. 

Anthony Burgess, Portocala mecanică

 Descoperă mai multe

O altă carte-cult perfectă pentru această listă, Portocala mecanică este un demers narativ despre pericolul distrugerii liberului arbitru. Alex, un tânăr de 15 ani care comite împreună cu banda mai multe crime și infracțiuni, este folosit drept cobai într-un experiment de transformare a criminalilor în persoane adaptate social. În urma tratamentului, protagonistul este reprogramat mental și nu mai poate răspunde violenței decât cu bunătate. În cele din urmă, Alex își recăpăta vechea personalitate agresivă în urma unui accident, dar este complet schimbat de experienţele prin care a trecut și descoperă că rostul lucrurilor stă tocmai în liberul arbitru, în posibilitatea de a alege singur între bine şi rău. Și în cazul lui Burgess, alterarea lumii este dublată de alterarea limbajului care este un slang inventat numit nadsat, care scoate la iveală patologia bandei de adolescenți dezlănțuite noaptea pe străzile Londrei. Portocala mecanică a fost ecranizată de Stanley Kubrick în 1971. 

Evgheni Zamiatin, Noi

Descoperă cartea.

Scris în anii 1920 și interzis mai bine de șase decenii în Uniunea Sovietică, romanul Noi are în centru o bună parte a vieții lui D-503 și a poveștii lui fantastice în Statul Unic. Locuitor al unui oraș postapocaliptic, matematicianul D-503 lucrează la proiectarea mărețului Integral, o navă menită să ducă civilizația Statului Unic pe alte planete, și ține un jurnal al lumii în care trăiește. În Statul Unic, sub privirea omnipotentului Binefăcător, nimeni nu are nume, doar indicativ, totul se face după program, poezia și execuțiile publice, dragostea și confesiunile, viața fiind organizată pentru a promova o eficiență productivă maximă a sistemului. Bărbații au numere impare, precedate de consoane, în timp ce femeile au numere pare, precedate de vocale. Romanul spune și povestea întâlnirii dintre D-503 și I-330, o femeie atrăgătoare și misterioasă, care îi mărturisește că are legături cu MEFI, un grup de rebeli care complotează la înlocuirea conducerii Statului Unic.  

William Golding, Împăratul muștelor

Descoperă detalii.

Romanul semnat de William Golding, laureat al premiului Nobel pentru literatură, este inclus în lista Times a celor mai bune 100 romane de limbă engleză. Ceea ce începe ca o aventură a unui grup de copii naufragiați pe o insula paradisiacă se transformă într-o întoarcere la instinctele primare, la un stadiu de sălbăticie originală sângeroasă. Băieții se împart în două grupuri, unul condus de Ralph, cumva exponent al democrației și un altul condus de Jack, exponent al absolutismului. Exponentul leadershipului luminat, Ralph este adesea incapabil să acționeze în momente critice și indecizia lui lasă loc pierderii autorității în fața lui Jack, care instaurează domnia haosului și a barbariei.

Jose Saramago, Eseu despre orbire

Cumpără cartea.

Eseu despre orbire este un roman emoționant aparținând scriitorului laureat cu premiul Nobel pentru literatură Jose Saramago. Într-un oraș anonim, populat de personaje fără nume, izbucnește o boală ce provoacă orbirea, care se extinde rapid la nivelul întregii umanități și precede instaurarea haosului, apoi represiunea și apariția lagărelor. Din motive necunoscute, o singură persoană scapă de flagel – soția unui medic, cea care îi va conduce pe oameni spre lumina.  

Cormac McCarthy, Drumul

Află mai multe aici.

Romanul Drumul este câștigător al premiului Pulitzer în 2006 și proiectează lumea rămasă în urmă unei catastrofe necunoscute, în care viețile obișnuite sunt înlocuite cu o luptă acerbă pentru supraviețuire care nu mai lasă loc umanității. În acesta lume a lui a mânca sau a fi mâncat, un tată și fiul său străbat vastele întinderi ale sudului SUA într-o lume postapocaliptică, populată de violență, în încercarea de a ajunge la liman. Un roman care îndeamnă la compasiune într-o lume în care individualismul și competiția sunt tot mai accentuate.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.