BEST OF – proza scurtă a anilor 2000, volum editat de Marius Chivu

Pentru iubitorii de proză scurtă [insert my name here], volumul editat de Marius Chivu și apărut în toamna aceasta la Editura Polirom e-un cadou neașteptat de bun. În primul rând pentru că adună laolaltă 40 de povestiri din registre diferite, 40 de micro-realități, reale și paralele, ca un buchet de flori de câmp. Dar se așează atât de bine, așa diferite, chiar ordonate alfabetic, după numele autorului, încât, pentru a păstra comparația, o să vreți să le mirosiți pe fiecare în parte. Și-apoi, pentru că deschide ușa spre universurile unor scriitori cu care, dacă nu sunteți fanul lor declarat, nu vă veți intersecta prea des (eu, de exemplu, nu citesc SF-uri, dar ce mi-au mai plăcut povestirile SF din volum!).

23 de scriitori debutați în jurul anilor 2000 și adunați cu migală într-o Granta de România, care țes lumi pline de candoare – cum e cazul povestirii care deschide volumul – Planeta Do diez (Ioana Baetica Morpurgo): “Am citit în cartea ta de astronomie pe care ai lăsat-o când ai plecat. O secundă-lumină înseamnă cam 300.000 de kilometri. Pe toată această distanță infimă pentru ochiul tău, infinită pentru al meu, te-am căutat milimetru cu milimetru ca să-ți cânt la pian.”; lumi reale, pline de penibil, de-ți vine să te joci de-a râsu’-plânsu’ – “Domnule Poet bine ați venit! În așa situație penibilă nu mai fusesem niciodată, eu venisem doar să mă întâlnesc la o oră de română cu cei de-a cincea…” (O întâlnire cu cititorii, Dan Coman); lumi infinit de mici, invizibile ochilor noștri – “Misiunea noastră era extrem de importantă: urma să participăm la o ciocnire de mare viteză, în urma căreia se spera că avea să își facă apariția bossonul Higgs.” (Dragoste cuantică, Adrian Georgescu – spoiler: Adrian Georgescu e-un vizionar, pentru că în 2011 scrie despre descoperirea bossonului, descoperire care s-a întâmplat abia în 2013); lumi mângâiate ușor de necunoscut și miracol, ca fâlfâirile fluturelui de varză – “Evident metaforic, îngerul meu putea păzi o ușă a iadului, un înger pompier, ceva de genul ăsta.” (Îngerul Bilbao, Cosmin Manolache); lumi în care explicația morții nu poate lua decât un chip uman pentru a fi înțeleasă – “Moartea se urcase pe bunica și-o călărea în lege, nu puteam suporta s-o aud icnind în felul acela în care n-o auzisem niciodată, gemând așa cum fac femeile în abandonarea deplină…” (Bunica murind, Mihai Mateiu); lumi reci, care se petrec în mintea ta și pe care numai scriind-le ți le poți explica – “Cred că memoria e o jivină bizară, care se deșteaptă doar atunci când n-ai nevoie de ea sau când cineva mai presus de noi o trezește.” (După soare, Sorin Stoica; de altfel singurul scriitor publicat postum în volum); lumi cu producție mare de testosteron – “Nu poți vorbi cu o femeie fără să te gândești la sex. Din momentul în care îi zici bună ziua, începi să te întrebi dacă te-ai culca cu ea, dacă ea s-ar culca cu tine.” (Veceul, Alex Tocilescu); lumi cu bunici, vulturi pleșuvi, călătorii cu trenul, aterizări spațiale, îndrăgostiri copilărești, femei misterioase, băbuțe de bloc curioase, pilde biblice, pisici, angoase.

Aveți, așadar, ce descoperi în cele 435 de pagini ale volumului BEST OF – proza scurtă a anilor 2000. O să găsiți sigur povestiri pe gustul vostru sau o să descoperiți că gustul vostru suportă mult mai mult decât ați fi crezut. E de fapt un bun început pentru noi revelații într-ale lecturii, că tot schimbăm anul.

***

FFW cu Marius Chivu, editorul volumului

Ai pornit acest demers pentru că ești tu însuți un mare iubitor al prozei scurte. Fă-ne un short list de trei volume de proză scurtă cu care un cititor neiubitor (încă) de gen ar trebui să înceapă ca să se îndrăgostească (de proza scurtă).

Orice volum de povestiri de Cehov, Raymond Carver sau J.D. Salinger (dacă e mai realist din fire), sau de Julio Cortazar, Dino Buzzati ori Kurt Vonnegut (dacă îi plac ciudățeniile), sau de Daniil Harms, Woody Allen ori Răzvan Petrescu (dacă vrea să râdă). Dar aş putea să continuu cu tot felul de triplete.

Spui undeva în prefața volumului că ai citit cam 40 de autori. Ai selectat totuși 23. Ce n-au avut ceilalți 17?

Acel ceva.

Ești editor al volumului. Ai mai “intrat” în povestiri sau le-ai luat ca atare?

Din raţiuni de dimensiune, două povestiri a trebuit să fie revăzute de autorii lor şi uşor scurtate. Dintr-o altă proză am convenit cu autorul să eliminăm un pasaj de final care mie mi s-a părut în plus, iar în cazul altei povestiri am ales, dintre cele două titluri alternative, pe cel care mie mi s-a părut mai bun.

Ce ar putea aduce proza scurtă în viața unui cititor înrăit de roman

Mai multe romane în miniatură. Adică timp şi diversitate

Ai vreo povestire preferată în volum?

N-aş putea spune care-i favorita mea, dar pot spune că există şi alte povestiri care-mi plac la fel de mult din opera celor selectaţi. De aceea, le recomand celor cărora le va plăcea un autor anume din antologie să-i caute cărţile şi să-l citească integral.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.