Ivan Pilchin : Textul poetic nu este o entitate suficientă sieși

La finalul anului trecut a apărut volumul Insula timpului. 4 poeți din Ucraina și Rusia, la Editura Tracus Arte, antologareşi traducere din rusă de Ivan Pilchin, cu o prefață de Maria Pilchin. Trei dintre poeți sunt de expresie rusă (Vladimir Korkunov, Galina Râmbu, Ecaterina Derișeva), iar unul este de expresie ucraineană (Lesyk Panasiuk). „Volumul conține poezie de dată recentă, una sincronizată cu ceea ce se face în lume (în lumea poeziei, desigur), totodată, însă, aceste texte vin cu un specific al spațiului pe care îl reprezintă”, a scris Maria Pilchin.

Volumul Insula timpului. 4 poeți din Ucraina și Rusia (Editura Tracus Arte, 2019) a fost unul dintre cele mai căutate volume la Târgul Internațional de Carte Gaudeamus 2019. Ce credeți că stimulează interesul publicului din România pentru literatura contemporană din Ucraina și Rusia?

Interesul pentru literatura contemporană din Ucraina și Rusia este determinat, probabil, de interesul pentru trecutul și prezentul acestor țări. În spațiul limbii române, din câte cunosc, a existat mereu o deschidere față de cele mai valoroase realizări ale literaturii și ale artei rusești și ucrainene. Presupun, totodată, că cererea pentru poezia rusă contemporană este stimulată și alimentată astăzi de traducerile foarte reușite și bine promovate din proza rusă contemporană. În plus, aș admite faptul că și recentul conflict armat din estul Ucrainei, și permanenta prezență a celor două țări în știrile de ultimă oră au îndreptat privirile contemporanilor în direcția lor. Reacția intelectualilor, a prozatorilor și a poeților ruși și ucraineni, în acest sens, este așteptată și percepută ca o reacție importantă și necesară la tot ce se întâmplă în jurul lor. Este un răspuns, aș zice, dat timpului prezent dintr-un spațiu insular al poeziei în care divergențele și animozitățile interstatale nu mai sunt valabile, toate cedând locul emoției și dialogului uman.

Toți poeții prezenți în această antologie au o deschidere internațională, au fost invitați la festivaluri importante din toată lumea și au primit premii.

Autorii incluși în această antologie fac parte din falanga tânără a poeziei ruse și ucrainene. Sunt foarte activi și vizibili în spațiul online, inițiază sau coordonează multiple proiecte editoriale sau artistice. Galina Râmbu, de exemplu, este cunoscută prin participarea sa în unele proiecte interdisciplinare dedicate practicilor poetice actuale, dar și printr-o revistă online dedicată literaturii și teoriei feministe contemporane – Scriitura-F. Textele Galinei sunt traduse în mai multe limbi, ea fiind foarte solicitată de organizatorii diverselor festivaluri literare. În 2019 a fost invitată la Festivalul Internațional de Poezie de la Rotterdam, iar anul acesta, în primăvară, va participa la lecturile unor festivaluri poetice din Londra, București și Berlin.

Pe Vladimir Korkunov l-am cunoscut în 2018, în cadrul festivalului „Primăvara Europeană a Poeților” de la Chișinău. De altfel, tot atunci am și conceput acest proiect de traducere care este realizat în ambele direcții. În 2019, la Moscova, la editura „Lit-GOST” a lui Vladimir Korkunov, a apărut o antologie care a inclus textele a 15 tineri poeți din Republica Moldova (în selecția și traducerea mea). Vladimir este cunoscut atât în calitate de poet, cât și de critic literar, editor, coredactor de reviste literare online, traducător din limba ucraineană.

Despre poezia lui Lesyk Panasiuk și cea a Ecaterinei Derișeva am aflat tot prin intermediul lui Vladimir Korkunov care le-a publicat anterior volumele de poeme la editura sa. Sunt poeți tineri, originari din Ucraina, care s-au impus în spațiul literar rus și ucrainean prin forța și autenticitatea poeziei lor.

Sunt, așadar, patru autori de limbă rusă și ucraineană care, dincolo de eventualele discuții despre generațiile literare, despre canonul sau reprezentativitatea poeziei din aceste spații, sunt interesanți ca atare, prin tot ce fac ei în literatură și în afara ei.

Care este specificitatea spațiului pe care-l reprezintă cei patru poeți?

Ar fi greu, vorbind despre acest spațiu, să nu invoc anumite realități politice sau geopolitice pe care le cunoaștem din mass-media. E un domeniu mai complicat, mai complex, de competența specialiștilor.  Cert este însă pentru mine faptul că, cel puțin în poezia autorilor antologați, ne aflăm într-un spațiu în care se resimt (încă) anumite ecouri ale transformărilor postsovietice. Mai multe texte traduse evocă, mai degrabă, niște amintiri, stări, reacții și meditații personalizate, pe alocuri, ermetice, care, așa cum am mai spus-o anterior, prind contururile unei insule poetico-existențiale. Oricum, angajamentul civic, ecologic, social, politic sau cel polemic cu puterea, pare să nu lipsească în celelalte texte ale autorilor incluși în volum. Recent, într-o postare pe Facebook, Galina Râmbu l-a citat pe traducătorul său în germană, Tillmann Severin, care relata despre lectura textelor ei pe fundalul unor proteste politice de ultimă oră: „Când îți citeam textele, era o liniște precaută. După lectură, am vorbit și despre situația politică generală și despre poetica ta. Tuturor le-a fost clar ce posibilități sociale oferă astăzi poezia”.

Unde se apropie și unde începe să se despartă poezia acestora?

Răspunsul la această întrebare ar cere o analiză punctuală a poeziei autorilor antologați. Bineînțeles, fiecare dintre ei își proiectează în textele lor, mai mult sau mai puțin explicit, o poetică proprie, un inventar tematic și imagistic individual, pe alocuri irepetabil. Totodată, drept o trăsătură comună a poeziei lor, dincolo de accentele biografice recognoscibile, aș evidenția renunțarea, totală sau parțială, la procedeele textualiste, la jocurile intertextuale, în general, la artificiile și chiar artificialitatea poeziei de la sfârșitul secolului trecut. Nu aș putea afirma că e o poezie ludică sau (auto)ironică. Mai degrabă am reperat în ea o oarecare gravitate, o stare de profunzime, de concentrație sau chiar de agitație existențială (admit că e percepția mea subiectivă a acestor texte). Altceva, poate mult mai important, este faptul că, pentru acești autori, textul poetic nu este o entitate suficientă sieși, ci o zonă de cultivare a empatiei, a comunicării și a compasiunii, a interacțiunii și a deschiderii umane, a descoperirii și a cunoașterii reciproce.

Volumul a fost realizat în cadrul Secției Studii și Cercetări a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chișinău. Ce urmează?

Mereu am perceput traducerea ca pe o formă de mediere, de facilitare a unei comunicări între culturi și literaturi. Mă bucur, în acest sens, de deschiderea și de susținerea pe care o am din partea Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chișinău care, astfel, poate să devină o platformă importantă în realizarea acestei comunicări interculturale prin traducerile literare. Acum pot spune doar că urmează câteva proiecte editoriale de traducere (atât în rusă, cât și în română), cel puțin patru în acest an, despre care cititorii vor afla odată cu realizarea lor.

Ați fi văzut acest volum publicat doar electronic? Ce avantaje au bibliotecile și librăriile fizice?

Bineînțeles. Însă cărțile electronice de poezie îmi par justificate și utile atâta timp cât sunt accesibile tuturor utilizatorilor. De altfel, e și cazul cărților tipărite. În calculatorul meu, am mii de titluri digitalizate care completează cele câteva mii de volume din biblioteca fizică a familiei. Sunt lucruri complementare care nu se exclud reciproc, cartea electronică fiind, în percepția mea, doar o altă formă de existență și de circulație a textului. Avantajul bibliotecilor și al librăriilor tradiționale constă însă în faptul că acestea propun cititorului nu doar sau nu atât textul, cât cartea, produsul editorial, uneori adevărate opere de artă care au și o valoare de sine stătătoare, în calitatea lor de obiecte culturale. Mă bucură mult astfel de cărți. Îmi place că și antologia Insula timpului. 4 poeți din Ucraina și Rusia, grație efortului și profesionalismului echipei de la editura Tracus Arte și datorită imaginii inedite de pe copertă oferită de Lesyk Panasiuk, a apărut în condiții grafice extraordinare. Ceea ce transformă lectura cărții nu doar într-un act intelectual, ci și în unul estetic.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.