Muzeul Memoriei, „România, teritoriu de refugiu”

on 24.10.2022 at 10:56

După trei luni dedicate fazei de cercetare pe teren, în arhive digitale și cu multe interviuri luate, cel mai nou capitol al proiectului Muzeul Memoriei, „România, teritoriu de refugiu”, este lansat pe pagina web proprie:https://www.muzeulmemoriei.ro/romania-teritoriu-de-refugiu/

Proiectul își propune să scoată la lumină amintirile celor care au găsit în România un spațiu sigur. Amintirile, fotografiile, înregistrările video sau audio, fragmentele de ziare și alte materiale digitalizate surprind fragmente de viață, care se întind pe mai bine de 100 de ani.

Proiectul „România, teritoriu de refugiu” a început dintr-un gând simplu: dincolo de statistici și contexte istorice, deseori potrivnice, am vrut să descoperim experiențele de viață ale celor care, de-a lungul timpului, au ajuns în România. Ce amintiri poartă cu ei? Și am aflat despre călătorii, povești cu iele, samovare, bijuterii, amintirea unui sat, umbra unei îmbrățișări, icoane, obiceiuri, schimbare, priceperea și tăria de a supraviețui: toate, aduse cu ei de oamenii care au trebuit să plece și care au ajuns în România, un loc care le-a devenit casă sau un loc de unde poate se vor mai întoarce cândva, acasă.Mulțumim finanțatorului AFCN și tuturor partenerilor din proiect care ne-au acordat, din nou, încredere și ne-au insuflat dorința de a descoperi toate aceste povești care vă așteaptă pe site-ul muzeulmemoriei.ro!
spune Catrinel Bejenariu, co-fondator Muzeul Memoriei și Punctart

Publicul este invitat să descopere toate aceste materiale, din care poate înțelege contexte istorice, dar mai mult decât atât, propunem un exercițiu de empatie și o privire spre trecuturi individuale, cu detalii excepționale despre speranță și dorința unei vieți mai bune, care cel mai probabil, s-ar fi pierdut în fața istoriei, războaielor, neajunsurilor sau lăcomiei.

Tot în cadrul proiectului, a fost creată o nouă activare urbană pentru trei orașe, prin Cufărul Amintirilor, care va fi prezent, până pe 31 octombrie, în trei librării Cărturești: Palas Iași, Verona București și City Park Constanța.

Cufărul Amintirilor este o instalație sonoră interactivă care conține fragmentele de viață ale diverselor comunități care și-au găsit, de-a lungul timpului, liniștea pe teritoriul țării.

Dincolo de regimurile politice interne sau de contextul geopolitic regional sau mondial, statul român s-a implicat, prin forțele sale instituționale, în buna administrare și organizare a unor astfel de situații umanitare, iar acolo unde instrumentele administrative încă nu existau, ele au fost create special în acest sens. De remarcat și implicarea societății românești, prin asociații reprezentative sau inițiative private și singulare, în acordarea de sprijin umanitar refugiaților ajunși în România, iar acest lucru este în special remarcat în multe dintre mărturiile lăsate de numeroși refugiați.
spune Cristina Preutu, lector universitar doctor în cadrul Facultății de Istorie a Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași și colaborator în cadrul proiectului.

Muzeul Memoriei este un proiect al ONG-ului cultural Punctart, o capsulă digitală a istoriei colective care se construiește, zi de zi, cu amintirile tuturor. În același timp, proiectul Muzeul Memoriei a fost gândit ca un demers educațional și cultural care promovează patrimoniul național prin analizarea unor momente istorice marcante din evoluția României și utilizarea noilor tehnologii ca limbaj comun cu publicul tânăr.

Despre Punctart
Punctart este un ONG cultural pornit în 2015 de către o echipă multidisciplinarăde artiști profesioniști și specialiști. Punctart este un creator de experiențe culturale și dezvoltă proiecte destinate tinerilor, la granița dintre artă și tehnologie.

Parteneri proiect: Fundația Regală Margareta a României, Asociația Niciodată Singur, Uniunea Armenilor din România, Muzeul Național al Literaturii Române Iași, Căminul de Pensionari „Sfânta Cuvioasă Parascheva Iași”.

Proiectul „România, teritoriu de refugiu” este un proiect co-finanțat AFCN.Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.