Recenzie: The New Paradigm for Financial Markets: the crash of 2008 and what it means

Scurtă descriere
Cartea vizează în principal introducerea teoriei reflexivităţii ca pe o nouă paradigmă care să explice funcţionarea pieţelor financiare, precum şi posibila evoluţie a acestora.
Soros afirmă că teoriile din prezent (care susţin faptul că piaţa tinde spre echilibrul dintre cerere şi ofertă, iar acest echilibru este perfect reflectat în pieţe şi în preţuri) nu pot explica corect ceea ce se întâmplă pe pieţele financiare, fapt dovedit de prăbușirea pieţelor din urmă cu câţiva ani. Faptul că el are o lungă experienţă de practician, în care a reuşit să demonstreze rezultate financiare pozitive , constituie pentru Soros un argument legitim în enunţarea propriei teorii. Prima dată când el a adus-o în atenţia publicului datează în fapt din anii ‘80. Soros a început să lucreze la formularea ei cu mult timp înainte, încă de pe când studia la London School of Economics (a absolvit în 1952), deci înainte de a deveni activ pe pieţele financiare.
Teoria reflexivităţii în viziunea lui Soros explică mult mai bine felul în care pieţele financiare funcţionează şi, totodată, scoate în evidenţă felul în care bulele (precum cea imobiliară din SUA anilor 2007-2008) iau naştere şi cum acestea apar regulat pe parcursul a multe zeci de ani. Reflexivitatea înseamnă aici că există interdependenţă şi influenţe reciproce între aspectele fundamentale ale economiilor şi pieţele financiare şi nu doar o simplă relaţie de cauzalitate. De asemenea, Soros arată că reflexivitatea şi modelul despre care vorbeşte se referă şi manifestă nu doar la pieţe financiare, ci şi la modul de gândire şi relaţiile celor care fac parte dintr-o realitate complexă pe care o influenţează şi de care sunt influenţaţi în acelaşi timp şi în mod continuu.
Pe scurt, lucrurile esenţial diferite ale modelului propus de Soros sunt următoarele: în primul rând, […] pieţele financiare nu reflectă niciodată cu acurateţe deplină realităţile economice de care sunt legate direct; [pieţele financiare] vor distorsiona întotdeauna, într-o formă sau alta, iar aceste distorsiuni îşi vor găsi exprimarea în preţuri. În a doilea rând, aceste distorsiuni pot, uneori, găsi modalităţi prin care să schimbe aspectele economice fundamentale pe care preţurile din piaţă ar trebui să le reflecte.”
Structura cărții
Cartea este structurată în trei părţi: primele două au fost scrise la sfârşitul anului 2007 şi începutul lui 2008, iar a treia parte a fost scrisă ulterior, pentru a aduce la zi argumentaţia (pe fondul manifestării crizei ce începuse din 2007).
Prima parte se ocupă de explicarea propriului model despre reflexivitate. A doua parte a cărţii se concentrează pe ultima mare criză şi încearcă să o descrie. Aici este inclus şi un capitol de predicţii pentru anul 2008. A treia parte vine să adauge câteva explicaţii şi să descrie evenimentele anului 2008, din perspectiva teoriei autorului. De asemenea, în cea de-a treia parte a fost inclus şi un capitol de predicţii pentru anul 2009.
Carte include la sfârşit şi două articole publicate de George Soros în toamna anului 2008, precum şi o declaraţie făcută de acesta la o audiere în cadrul unei comisii a Senatului American de la începutul verii lui 2008.
Interesant este că cele două capitole de predicţii pot fi uşor verificate cu realitatea, iar cele pentru anul 2008 pot fi, de asemenea, văzute şi prin lupa de evaluare a lui Soros, chiar în partea a treia a cărţii (despre care menţionam mai sus că a fost scrisă separat şi la o perioadă distantă de primele două).

Contextul
Pentru înţelegerea mai bună a întregului concept, se cuvin câteva precizări. Reflexivitatea ca fenomen social este prezentă în ştiinţele umaniste de mai multă vreme şi manifestări ale acesteia sunt mai larg cunoscute datorită “profețiilor autoîmplinite” despre care vorbește Robert K. Merton încă din 1949 sau datorită “legii lui Thomas” (W.I. Thomas), formulată încă din 1928 (împreună cu Dorothy Thomas în cartea “The Child in America” ), care a fost de fapt teorema din care Merton a dezvoltat mai târziu subiectul profețiilor autoîmplinite.
Cartea lui Soros nu este o carte de predicţii, chiar dacă are incluse două astfel de capitole. Scopul ei principal este acela de a prezenta un nou model de înţelegere a pieţelor financiare.
În altă ordine de idei, cartea şi teoria în sine explică evenimentele din ultima vreme printr-o lupă ce pare foarte potrivită acum. Cartea în sine nu este o lucrare academică, deci nu prezintă teoria alături de o demonstraţie şi o cercetare ştiinţifică minuţioasă a felului în care teoria este sau ar putea fi confirmată. Demonstraţia este una mai mult de natură logică şi cu exemple din istorie (mai recentă sau mai îndepărtată).
Din acest punct de vedere cartea reprezintă o bună lectură pentru cei care sunt mai mult interesaţi să vadă punctul de vedere al unui om direct implicat şi chiar, în unele momente, cu un rol important în pieţele financiare. Este o lectură interesantă şi destul de rapidă, cartea fiind scrisă la obiect şi cu exemple din realitate.
Teoria reflexivităţii nu este în măsură să explice în totalitate cauzele, efectele şi desfăşurarea evenimentelor în cadrul unor crize să le spunem istorice, precum cea începută în 2008. Cel mai probabil însă, mergând la nivel de detaliu, în ce priveşte funcţionarea pieţelor financiare şi mai ales relaţiile şi deciziile pe care jucătorii pe aceste pieţe le iau, cu siguranţă că Soros este o voce legitimă care să se pronunţe. Iar pentru el, teoria reflexivităţii reprezintă o explicaţie bună. El însuşi afirmă că această teorie este la început şi trebuie să îşi dovedească validitatea. Momentul actual este unul propice pentru acest început datorită faptului că vechea teorie a echilibrului a reuşit să îşi dovedească ”marile” defecte. Dacă explicaţia dată de această teorie a reflexivităţii este singură sau întreagă, rămâne de văzut şi de demonstrat poate şi de alţi cercetători, în timp.

Autorul recenziei:

Sebastian Ilinca
Senior Consultant
Ensight Management Consulting

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.