Salman Rushdie alias Joseph Anton: memoriile unui scriitor condamnat la moarte

on 20.09.2012 at 17:15

Deşi romanul Versetele satanice a apărut în 1988, Salman Rushdie răspundea la întrebări despre el şi douăzeci de ani mai târziu. Nu a fost intervievator care să nu aibă măcar o întrebare despre cum este să trăieşti sub ameninţarea constantă a condamnării la moarte emise de ayatolahul Khomeini pentru crima de a a fi scris o carte “împotriva Islamului, a profetului şi a Coranului.”

Într-un fel, volumul de memorii al lui Rushdie apărut pe 18 septembrie în România (în acelaşi timp cu ediţia străină) este un răspuns de 700 de pagini la această întrebare. Intitulată Joseph Anton. Memorii, după numele de cod al scriitorului din perioada cât a trăit ascuns, format din prenumele a doi dintre autorii săi preferaţi – Joseph Conrad şi Anton Cehov, – cartea spune povestea uneia dintre cele mai importante bătălii date pentru libertatea cuvântului în vremurile noastre.

Să trăieşti aproape un deceniu sub ameninţare “de nivelul doi” (ceea ce însemna că serviciile de protecţie britanice îl credeau într-un pericol mai mare decât oricine altcineva din ţară, cu excepţia Reginei, probabil), să scrii, să te (dez)îndrăgosteşti, să dai interviuri şi să ştii că au murit oameni din cauza romanului tău – toate se întâmplă sub paza a doi ofiţeri înarmaţi, Benny şi Stan, care nu pot să i se adreseze pe numele real lui Salman, aşa că îl numesc Joe.

Cartea ne poartă prin istoria personală a lui Salman Rushdie din momentul în care află de fatwa emisă de ayatolahul Khomeini (de la o jurnalistă de la BBC, în 1989, de Ziua Îndrăgostiţilor) şi până în momentul când serviciile de informaţii decid că ameninţarea la adresa scriitorului a scăzut suficient încât să nu mai aibă nevoie de protecţie pe teritoriul Marii Britanii (în 27 martie 2002):

Domnul Joseph Anton, editor internaţional de origine americană, s-a stins fără să-l plângă nimeni în ziua în care Salman Rushdie, romancier de origine indiană, a ieşit la suprafaţă după anii lungi petrecuţi în subterană şi şi-a luat în primire reşedinţa temporară din Pembridge Mews, în Notting Hill. Domnul Rushdie a sărbătorit momentul, chiar dacă nimeni altcineva n-a mai făcut-o. (pag. 672)

Graţie Editurii Polirom şi a traducătoarei, Dana Crăciun, puteţi citi cartea în limba română în acelaşi timp cu cititorii ediţiei din engleză, franceză sau spaniolă. O găsiţi în librăriile Cărtureşti din Bucureşti şi din ţară, dar şi pe www.carturesti.ro, livrabilă în 24 de ore.

Citiţi aici interviul acordat de Salman Rushdie agenţiei Mediafax România.