Îmi amintesc perfect seara în care am auzit prima dată jazzul prinţesei sud-coreene: eram în curte la GreenHours, stătea să plouă şi deodată din boxe s-a răspîndit ceea ce ulterior, după ce am întrebat lumea de pe-acolo, aveam să aflu că se chema „Breakfast in Baghdad”. Am fost, cum se[mai mult...]
Timp Liber
Articles
Nu-mi amintesc să fi spus de multe ori despre o carte de copii sau adolescenți că este “bună”. Să ne înțelegem: iubesc genul și sper să apuc pensia cu aceleași sentimente. Dar nu cred că “bună” este cuvântul cu care să descrii o carte pentru tineret – gravitatea acestei etichete[mai mult...]
Discul ăsta cu titlu de leprozerie este al doilea pe care copilul teribil al rockului post-milenarist îl scoate de la despărţirea de minunata Karen Elson. Între cei doi lucrurile n-au decurs tocmai bine, deşi începuseră într-o notă de friendly glam (după ce şi-au depus actele de divorţ cei doi au[mai mult...]
Nu doar pentru că şi-au lansat un nou videoclip (al cincilea), şi-ncă unul la o piesă, „Pandora”despre păcate în postul Paştelui; dar pentru că un album cu o sugestie mistică în titlu – Marea Căutare – şi cu imaginea de copertă a unui aşezămînt umil, ascetic, într-un peisaj arid din[mai mult...]
Frecventarea relaxată a unor culturi necunoscute permite, mai ales când acest lucru poate fi făcut nemijlocit, cum e cazul muzicii, surprize dintre cele mai plăcute. Au mai încercat-o şi alţii, iar Yo-Yo Ma realiza ceva similar cu proiectul lui Drumul mătăsii. Partea neobişnuită este că de data aceasta muzică românească[mai mult...]
Nu că albumul ăsta ar mai avea nevoie de recomandarea mea (deşi există cel puţin un membru al staff-ului Cărtureşti care nu m-a crezut cînd am spus, cîndva în toamna anului trecut, că e deja unul din albumele lui 2013 ) AM a fost nominalizat pentru Mercury Prize, iar revistele[mai mult...]
Nu e nevoie să-i fi văzut „King Kong” ca să te prinzi că pentru Peter Jackson mărimea contează. Dacă vrea o ditamai trilogia – prima porţie, aka filmul de faţă, „Hobbitul: O călătorie neaşteptată”, are doar 169 de minute! -, păi el nu se va crampona de faptul că materialul[mai mult...]
Combinaţia dintre numele pictorului post-impresionist de cabaret şi retro-funky-rock-ul cu versuri parlate, în care se amestecă supereroi, sugestii sexuale şi, de-acum, referinţe la Hitchcock şi Patapievici, totul îngrămădit sub imaginea aristocrat decadentă a trei căciuli de blană siberiene sub candelabru, totul mi s-a părut iniţial prea inedit să fie cu[mai mult...]
Tweet–ul ar suna cam așa: o trupă-fanion a rockului contemporan a (re)descoperit drumul spre discotecă. Melancolie păstrată, cum-necum, intactă. Download: Afterlife. Abia spre sfîrşit Reflektor se îndură să îţi administreze lovitura decisivă. Supersymmetry, cu toate cele 11 minute de ţigară de după ale sale (inclusiv bîzîiala electronizată din coadă), e[mai mult...]
Îi ascult pe băieţii ăştia de pe la jumătatea anilor 2000, de la Tripper încoace, dar niciodată n-am făcut pentru vreun album de-al lor ceva ce poate semăna a obsesie. Poate e şi „vina” noii lor case de discuri 4AD (unde înregistrează şi ireala Annie Clark), poate Casper, Mads şi[mai mult...]
