Iulia Dromereschi | Literatura Young Adult din 2023

„Ce ne facem cu adolescenții ăștia? Nimic nu citesc!”
„Cum reușești să-i faci pe puștii tăi să citească?”
„Recomandă-mi o carte care să-mi convingă băiatul să mai lase jocurile!”

Am citat doar câteva reacții pe care le au oamenii când află despre cărțile pe care le traduc sau despre programul de jurnalism pentru adolescenți pe care îl coordonez. Evident, nu sunt toate așa. De exemplu, la atelierele de traducere sau de cronici desfășurate anul acesta, nu m-am confruntat nici măcar o dată cu o exclamație ori afirmație din spectrul de mai sus. Dar am întâlnit adolescenți/te care ezitau să-și împărtășească lecturile preferate, fiindcă „nu sunt literatură”.

Câteva cuvinte despre literatura Young Adult

Istoria genului este scurtă (în comparație cu a altora), dar intensă și diversă. De la Jstor la CNN, surse academice sau media ne oferă, totuși, repere similare. Se spune că Laura Ingalls Wilder ar fi fost prima autoare YA, dinainte ca termenul să existe, dar și că adolescenții/tele au început să fie priviți drept „categorie demografică aparte” doar odată cu Al Doilea Război Mondial. Prin urmare, cartea Seventeeth Summer, de Maureen Daly (1942) este considerată deschizătoarea de drumuri și de ochi în privința genului.

Din anii ´60-´70, când profesori și bibliotecari din întreaga Americă aveau deja dispute cu părinții și se ajungea chiar și la includerea a numeroase cărți YA pe liste de lecturi „interzise”, și până astăzi, genul a dezvoltat subgenuri care hrănesc nevoia de diversitate a cititorilor/oarelor și care devin cu regularitate bestsellere. Multe sunt adaptate în diverse medii, iar industria cinematografică este cea care le vâră chiar și sub nasul celor mai reticenți la dat pagina.

Young Adult este un gen literar bine ancorat în realitate, și cel puțin în spațiul anglo-saxon generează sume uriașe, mize ridicate și fani cu nemiluita. Recent, am petrecut un weekend la London Young Adult Literature Convention (YALC), eveniment cu succes mai mare decât ComicCon-ul care se desfășura în același spațiu, doar că la alt etaj. Vânzoleală mare, cozi de peste 300 de persoane la autografe din partea autorilor și autoarelor prezenți, discuții la care nu mai puteai intra pentru că se atinsese numărul maxim admis în câteva minute: ce dovadă mai clară că adolescenții/tele citesc?! Doar că se întâmplă să citească (deloc exclusiv) literatură YA.

Tot mai multă diversitate în 2023

La noi, peisajul traducerilor YA a fost marcat mai ales de diversitatea caracteristică sub-genului. Industria noastră de carte nu are resursele și resorturile celor americane sau britanice, și chiar și Germania o privim cu jind (într-un atelier destinat traducătorilor/oarelor din limba germană din 2022, lângă Hamburg, o jurnalistă ne spunea că s-au publicat în jur de 8000 de cărți pentru publicul tânăr în anul respectiv). Dar avem edituri care investesc timp și creativitate în prezentarea cât mai inedită a colecțiilor dedicate, iar asta înseamnă că pot afirma că există câte ceva pentru fiecare în YA actual.

Am decis să încep cu trei cărți FantasYA, care atrag nu doar prin lumile și personajele elaborate, ci și prin coperțile deosebite.

O magie de neîmblânzit (A Far Wilder Magic, de Allison Saft, traducere din engleză de Oana Dușmănescu) a apărut la Editura TREI, în colecția Fiction Connection. Ce o face deosebită este mai ales echilibrul dintre elementele mitice, lumea care-și găsește ușor corespondentă în cea contemporană, și personajele atent construite. Dincolo de premisa clasică (vânătoarea unui animal legendar) și cele câteva tropes evidente, cartea te pune pe gânduri prin abordarea diversității religioase, anxietății și neglijenței parentale.

Inima războinicului soarelui (Heart of the Sun Warrior, de Sue Lynn Tan, traducere din engleză de Bogdan Voiculescu) este al doilea volum din seria Regatul Celest și a apărut la Editura Storia Books. Cartea a suscitat reacții vehemente în rândul celor care scriu recenzii în spațiile online dedicate, și intră astfel în categoria love it or hate it. Ce m-a convins pe mine s-o recomand este tocmai ralierea la diversitatea despre care pomeneam: inspirată din mitologia chineză, are personaje și creaturi cu nume/ denumiri exotice și alte aspecte care fac lectura mai mult decât un FantasYA cu elemente romantice.

Țin neapărat să menționez și Logodnicii iernii (Les fiancés de l’hiver, de Christelle Dabos, traducere din franceză de Elena Ciocoiu), apărută la Editura Humanitas, colecția Young Fiction – Fantasy. Motivele sunt și generale — lumea care împrumută detalii din felurile alte universuri, personajele care-s o combinație de Alice în Țara din Oglindă cu seria Temeraire — și de nișă: este una dintre puținele traduceri ale unei cărți YA apărute în spațiul francofon (seria mai are trei volume!), iar editura face primii pași în direcția curatorierii unei colecții dedicate, după ce ani la rând a publicat cărți minunate pentru publicul și mai tânăr, adică pentru copii.

Mențiune specială pentru Coroane gemene (Twin Crowns, de Catherine Doyle & Katherine Webber, traducere din engleză de Diana-Alina Ene), carte pe ale cărei autoare le-am cunoscut la YALC și care au fost încântate să vadă în premieră ediția în limba română, în mâinile mele, și carte care bifează câteva dintre cele mai îndrăgite tropes ale sub-genului (enemies to lovers, twins separated at birth și forced proximity), dar și pentru Foxglove (de Adalyn Grace, traducere din engleză de Ioana Bena), continuarea superbului roman Beladona, Urmașii virtuții și ai răzbunării (Children of Virtue and Vengeance, de Tomi Adeyemi, traducere din engleză de Adina Pintea) – volumul doi din seria Moștenirea Orïshei, sau Balada unui final nefericit (The Ballad of Never After, de Stephanie Garber, traducere din engleză de Liliana Pelici), al doilea volum din seria A fost odată o inimă frântă.

ContemporarYA & co

Despre Instant Karma (de Melissa Meyer, traducere din engleză de Iulia Dromereschi) am multe de scris, pentru că am avut șansa de-a o traduce. A apărut la Editura Storia Books. Ce-a rămas cu mine? Strigătul de ajutor pentru protejarea planetei, livrat sub forma deciziei protagonistei de-a face voluntariat într-o organizație care încearcă să salveze fauna oceanică. Sigur că, pe lângă latura eco/ sustenabilă, avem și enemies to lovers, avem și provocări la karaoke și avem și o diversitate etnică și culturală binevenită.

Loveless (de Alice Oseman, traducere din engleză de Mihaela Doagă) a apărut la Editura TREI, în colecția Fiction Connection. Este o carte pe care mi-aș fi dorit s-o plasez și în categoria „diversitate”, pentru că autoarea s-a făcut cunoscută pentru deschiderea și candoarea cu care povestește, în cuvinte și ilustrații, întâmplări din viața personajelor sale adolescente și tinere, personaje făcând parte din grupuri etnice și/ sau având orientări cât se poate de diferite. Loveless are în centru o protagonistă căreia îi este dificil să înțeleagă de ce pare toată lumea să se îndrăgostească în jurul ei, până ce își dă seama că atracția nu este totul și că legăturile platonice sunt la fel de legit.

În sfârșit, Seoulmates (de Susan Lee, traducere din engleză de Mădălina Mangalagiu), apărută la Editura Epica, este un alt roman ușor de încadrat în categoria romcom, dar cu întorsături care ridică semne de întrebare importante despre identitate și (re)conectarea cu tradițiile și valorile familiale. Avem aici un triunghi amoros, alt trope îndrăgit de public, dar și referințe la K-pop și K-dramas, interese care au acaparat de multă vreme tinerii și tinerele din România.

Firește că doresc să includ mențiuni și aici, pentru că 2023 a fost un an bogat în apariții Young Adult și, cum îmi place că repet deja a treia oară, avem parte de multă diversitate. Astfel, recomand să dați o șansă și volumelor 4 și 5 din seria Again, de Mona Kasten, anume Zâmbesc din nou (Smile Again, traducere din limba germană de Iulia Dromereschi), respectiv Visez din nou (Dream Again, traducere din limba germană de Valentina Georgescu), volume care încheie seria și totodată subliniază că avem și literatură YA din alte spații decât cel anglo-saxon. Tot aici amintesc de Cu focul până-n tavan (With the Fire on High, de Elizabeth Acevedo, traducere din engleză de Andrei Dosa) – carte care aduce în prim-plan, alături de diversitatea etnică și culturală, dificultățile în împăcarea vieții personale cu o posibilă carieră, când ești liceană, ai un copil și încerci să devii chef, sau de Ne vedem ieri (See You Yesterday, de Rachel Lynn Solomon, traducere din engleză de Simona Tatu), romcom cu iz de realism magic în care protagoniștii sunt blocați într-o buclă temporală și trebuie totodată să facă față provocărilor studenției și apartenenței la familii și situații mai mult decât complicate.

Diversitate dincolo de discurs

Pentru că „diversitate” este cuvântul-cheie al anului 2023 în YA, încep cu Battle. Dansul nu minte niciodată (Battle, de Maja Lunde, traducere din norvegiană de Roxana-Ema Dreve), apărută la Editura Univers. Dacă vi s-au părut neobișnuite cărțile traduse din franceză sau din germană, puteți acum adăuga pe listă una sosită din spațiul scandinav, cu specific și cu scriitura deja cunoscută a Majei Lunde, despre care mai puțini știu că scrie și pentru adolescenți/te.

Băieții din cimitir (Cemetery Boys, de Aiden Thomas, traducere din engleză de Ioana Filat), carte publicată la Editura Alice Books, a fost menționată de mine în majoritatea atelierelor de traducere susținute anul acesta, mai ales când s-a discutat despre gendered translation și despre integrarea diversității și fluidității terminologiei de gen/ LGBTQIA+ în traducere. Este povestea sensibilă și marcată de elemente de realism magic a două persoane care se îndrăgostesc în condiții cel puțin deosebite: populația de brujx sărbătorește Día de Muertos, și a venit timpul ca Yadriel să încalce toate convențiile și să devină unul dintre ei în ciuda felului în care este văzut de comunitate.

Și, dacă tot am ajuns la Alice Books, mai adaug o carte apărută chiar recent: Migdală (Almond, de Sohn Won-Pyung, traducere din coreeană de Iolanda Prodan). Un protagonist care suferă de alexitimie, un fenomen neuropsihologic prezent la aproximativ 10% din populație, care nu-i permite să își conștientizeze emoțiile, asistă la un eveniment violent care-l aruncă într-o spirală a pierderii și incapacității de adaptare la consecințele ei. Lucrurile se schimbă când reușește să se apropie de un nou coleg de la școală.

Printre numeroasele mențiuni pe care ar trebui să le includ în retrospectivă se numără iLove (Every Line Of You, de Naomi Gibson, traducere din engleză de Camelia Ghioc), despre sentimentele care se înfiripă printre linii de cod între programatoare și forma de inteligență artificială ale cărei începuturi le-a generat, Nick și Charlie (Nick and Charlie, de Alice Oseman, traducere din engleză de Mihaela Doagă), care face parte din universul îndrăgitei serii Heartstopper, sau Icebreaker (de Hannah Grace, traducere din engleză de Irina Fulger), una dintre exponentele trope-ului opposites attract, cu o abordare interesantă din punct de vedere al intereselor protagoniștilor, pe care-i unește doar… gheața.

Cărți care merită amintite, chiar dacă nu mai am loc

Am mai scris-o și o repet: „diversitate” este cuvântul care descrie cel mai bine peisajul YA în traducerile din 2023 la editurile din România. Tocmai de aceea nu pot să închei fără să amintesc de câteva titluri esențiale pentru fani, dar și pentru cine dorește să-și extindă orizontul de lectură, încercând direcții noi.

Încep cu Teoria iubirii (Love Theoretically, de Ali Hazelwood, traducere din engleză de Simona Săsărman), apărută la Editura Litera, care se înscrie perfect în elipsa desenată de autoare pentru aducerea în prim-plan a femeilor implicate în știință, în cercetare sau în activități intelectuale cu care sunt asociate mai rar, sau în care nu sunt atât de vizibile. Aici mai adaug și Rivali divini (Divine Rivals, de Rebecca Ross, traducere din limba engleză de Loredana Voicilă), din imprintul Leda Edge, primul volum din seria Scrisori fermecate, unde protagonista este jurnalistă și își întreține astfel familia.

Continui cu Unul dintre noi minte (One Of Us Is Lying, de Karen McManus, traducere din engleză de Cristina Nemerovschi), de la Editura Herg Benet, colecția Passport. Este vorba despre altă autoare deja cunoscută și îndrăgită, pe care o putem trece în subgenul MysterYA. O familie de mincinoși (Family of Liars, de E. Lockhart, traducere din engleză de Ruxandra Chiriță) sau chiar Eternii (The Forevers, de Chris Whitaker, traducere din engleză de Irina-Marina Borțoi) se pot adăuga în același subgen, cu mențiunea că aceasta din urmă are puternice accente post- (și pre-)apocaliptice și poate funcționa ca distopie. Ambele au apărut la Editura TREI.

Și, pentru că diversitatea este îmbrățișată și în rândul editurilor care dezvoltă colecții ori încearcă publicul cu romane YA, salut inițiativele bilingve de la Booklet Fiction, dar și o primă apariție din Young Reader la Editura Paralela45. Atenție, am parcurs doar traducerile din engleză, franceză, germană și norvegiană în această listă. Lipsesc, și nu aș dori să omit existența lor, traducerile din alte limbi străine, dar și cărțile autorilor și autoarelor autohtoni, încă aflate într-un proces decizional incert privind vârstele potrivite pentru lectura lor. Sunt cărți „pentru copii”, sau este cazul să începem să le clasificăm, la rândul lor, în cărți mai degrabă potrivite adolescenței? Casa, cea mai nouă apariție editorială semnată de Alex Moldovan la Editura Arthur, colecția Young Art, prezintă un viitor distopic în care România este supusă unui regim cu valențe despotice, iar o tânără în ultimul an de liceu pare unica în stare să schimbe ceva.

Bonus. Beyond the Story: 10 ani de poveste BTS (de Myeongseok Kang & BTS, traducere din engleză de Iulia Dromereschi, Mihaela Doagă, Irina Stoica și Alexa Fusoi) este o lectură aproape obligatorie pentru părinții care vor să-și explice fenomenul K-pop și mai ales pasiunea pentru trupa deja legendară. Este o carte potrivită și pentru fanii adolescenți/te, firește, pentru că spune povestea membrilor trupei de la origini până în prezent și explică multe despre ce înseamnă culisele showbizului într-o țară competitivă precum Coreea de Sud.

În loc de concluzie

Vă invit să folosiți cu încredere această retrospectivă incompletă și foarte injustă față de toate cărțile care nu au fost incluse aici pentru a sprijini și a argumenta alegerile adolescenților/telor în lecturile lor. Sunt două motive pentru care titlurile apărute în 2023 nu au ajuns pe listă: unul este lipsa de spațiu, celălalt faptul că nu le-am parcurs sau nu le cunosc suficient de bine să-mi permit o evaluare.
Dacă navighezi încă prin lumea incertă a adolescenței și cauți cărți potrivite pentru a înțelege ce se petrece în jurul tău sau cu tine, există numeroase titluri de ficțiune și non-ficțiune care ți se potrivesc. În cazul în care simți că din lista mea lipsește un titlu din 2023 care ți-a schimbat viața sau perspectivele și vrei să-mi faci cunoștință cu el, mă găsești pe Instagram la @julesgothebooks.

Traducătoare, co-fondatoare și coordonatoare a programului avimedia.hub, Iulia Dromereschi este și o moderatoare de excepție a întâlnirilor cu autori din cadrul FestivalYA. Uneori ne întrebăm dacă are vreun truc de mânuire a timpului ascuns în mânecă, pentru că, pe lângă toate lucrurile enumerate mai sus, Iulia este și traducătoarea unora dintre cele mai bune titluri ale subgenului Young Adult în România.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.