Anestezia. Un singur poem – dezbatere: poezie și crima instituționalizată în regimul comunist

Participă: Daniela Rațiu, Carmen Lidia Vidu și Mădălin Hodor
Lectură: Marina Palii
Moderează: Ileana Bîrsan

„Cartea aceasta ar trebui să conțină, pe prima copertă, o atenționare asemănătoare cu cele de dinaintea anumitor știri sau emisiuni de televiziune: Vă avertizăm că urmează pagini cu un puternic impact emoțional! Da, fiindcă e tulburător noul volum al Danielei Rațiu care a avut inteligența, puterea și talentul să scrie poezie carcerală (și) din perspectiva temnicerilor, a opresorilor, a criminalilor. Ea a parcurs nu doar mărturiile celor care au fost aruncați în pușcăriile comuniste, ci și pe ale celor care s-au ocupat de reeducarea sau de anihilarea deținuților, pe ale securiștilor sau ale informatorilor Securității, pe ale turnătorilor care-și pândeau semenii și “îi scriau” în note informative în urma cărora, de multe ori, se produceau arestări. Pare greu de crezut că schimbând perspectiva cu 180 de grade și poziționându-te în cea a răului și a urâtului, a ticăloșiei și a crimei, a inumanului, poți face poezie. Dar iată că Daniela Rațiu demonstrează, și ea, că în literatură orice este posibil”. (Robert Șerban)