Zece femei din literatura română sparg stereotipurile – „Cele care nu se văd” sunt, până pe 2 septembrie, la Muzeul Național al Țăranului Român

on 30.08.2022 at 11:56

Cel mai nou proiect inițiat de compania de teatru independent Vanner Collective „Cele care nu se văd” prezintă 10 personaje feminine din literatura română, întâmplător create de bărbați, care, reimaginate prin perspectiva a 10 fotografe, sparg stereotipurile în care au fost integrate inițial. Instalația fotografică mai poate fi văzută până pe 2 septembrie, de marți până duminică, între orele 10:00 – 18:00 la Sala Acvariu a Muzeului Național al Țăranului Român.
Intrarea pentru public este liberă iar mai multe detalii despre proiect se găsesc pe Facebook: https://www.facebook.com/events/383444967191901/.

Inițial incluse în categorii recunoscute de majoritate, personajele din „Cele care nu se văd” capătă profunzime și o perspectivă nouă pentru memoria colectivă, lăsând privitorul pe gânduri când vine vorba de motivele, deciziile și parcursul fiecăreia dintre aceste femei.

Fotografele Anca Cernoschi, Crina Prida, Cristina Venedict, Dana Tole, Larisa Baltă, Mihaela Tulea, Sabina Suru, Alina Ușurelu, Irina Gache și Cristina Bobe și-au ales personajele feminine, printre care Vitoria Lipan, Zaraza, Ana, Lostrița și domnișoara Christina iar actrițele Oana Jipa, Corina Moise și Mihaela Rădescu au reprezentat toate personajele, la trei vârste diferite, pentru a evidenția că fiecare femeie conține toate arhetipurile și că fiecare femeie, indiferent de background, poate înțelege empatic traumele și viața oricărui personaj.

Ana este, pentru mine, femeia care iubește peste măsură. Puterea îi stă mai ales în acceptare, chiar cu prețul sacrificiului de sine, ceea ce face ca în corpul ei să rămână neexprimate toate vârstele pe care le-ar fi putut avea. Lumina ei ajunge să străpungă zidul în care a fost închisă, iar prin fisurile nou formate putem să aflăm cine a fost Ana cu adevărat.
povestește Cristina Bobe

Mediul în care personajele sunt portretizate conform operelor literare nu este
evidențiat, cele 10 femei sunt imortalizate în contexte conceptuale din punctul de vedere al costumului și scenografiei, mai degrabă din interior, din spațiul lor intim, către exterior. Trei dintre lucrări sunt și animate video și audio cu ajutorul realității augumentate, iar personajele capătă astfel și voce, și corporalitate iar„Cele care nu se văd” devin OAMENI cu caractere vii, care există și ajung să fie cele care SUNT.

De departe, doamna T. este o prezență amorfă, fluidă emoțional și temporal, căreia ajungi cu greu să îi cunoști chiar și vârsta exactă. Cu toate acestea, micile gesturi, ticurile și microexpresiile sunt o invitație să o cunoaștem, să ne apropiem de fotografie ca să pătrundem în spațiul ei interior.
spune și Sabina Suru.

Curator: Denisa Nicolae
Univers sonor: Adrian Piciorea
Video: Sorin Florea
Texte personaje: Petronela Rotar
Scenograf expo: Evelina Dobre
AR: Augmented Space Agency

Instalația este deschisă până pe 2 septembrie, intrarea este liberă iar programul de vizitare este de marți până duminică, între 10:00 – 18:00. La vizitarea instalației se recomandă folosirea căștilor de telefon, pentru a putea experimenta intervenția AR.

Vanner este un colectiv de creatori de teatru din România și Irlanda, format în Marea Britanie, în 2014. Crescând idei și proiecte artistice inovatoare, Vanner le vorbește oamenilor prin intermediul unui teatru provocator, proaspăt, actual, accesibil.

Produs de Vanner Collective.
Proiect co-finanțat de AFCN.
Parteneri proiect: Muzeul Țăranului Român, Centrul pentru Tineret al Municipiului București, Fundația Județeană pentru Tineret Timiș, Asociația Inovatrium.
Parteneri media: Radio Guerrilla, AGERPRES, Zile și Nopți, IQads, Spotmedia, Ziarul Metropolis, Liternet, Observator Cultural, Suplimentul de Cultură, The Institute, Cărturești, life.ro, Revista Golan, Bookblog, Curatorialist, Curatorial, Igloo, Zeppelin, Modernism, Propagarta, B365.ro, PRwave, Iqool, Goingout.ro, Bucharest-guide.ro, Probucuresti.ro, TION, Știri de Timișoara, Munteanu.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția administrației fondului cultural național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite.
Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.