sonoro

Playlist de scriitor: Mihai Eminescu

sonoro

În ianuarie 1877, Eminescu îl asculta pe pianistul Moriz Rosenthal, în vârstă de 15 ani, aflat într-un turneu european. Peste jumătate de secol, celebrul pianist, fost elev al lui Liszt, a înregistrat câteva lucrări cântate poate și în concertul de la Iași.

 

În februarie 1882, violonistul Pablo de Sarasate, în vârstă de 38 de ani, susține un recital la București, iar Eminescu scrie în „Timpul” din 18 februarie 1882 subliniind importanța interpretării dată de un mare artist:

„E greu a descrie impresia adâncă care o face acest artist. Acoperit de aplauzele zgomotoase ale unui public fermecat de admirabila curăţie şi putere a sunetelor vioarei sale, Sarasate privea cu ochii lui mari şi de o liniştită energie, netrădând prin nicio mişcare a feţei acea simţire adâncă care inspiră şi dictează o atât de măiastră execuţiune…

Din nefericire, numele marelui violonist fiind mai puţin cunoscut în părţile noastre semi orientale, sala teatrului nu era îndestul de plină.

Aceşti artişti executori iau arta lor cu sine şi cine nu se foloseşte de puţinele ocazii ce li se oferă pentru a-i auzi au pierdut pentru totdauna o plăcere artistică fără seamăn, senzaţiuni muzicale pe care numai artistul acesta şi nu altul le poate produce. A auzi de la un altul, oricât de celebru, aceeaşi piesă muzicală chiar nu echivalează pierderea de a nu fi ascultat pe acesta, care şi are feliul lui de a executa, puterea şi geniul lui individual, cum nu se mai află în altul. Sperăm că, ştiindu-se odată cum că abia mai există un alt violonist în lume de talentul lui Sarasate, publicul se va grăbi a da semne mai vii de respectul ce-l are pentru arta adevărată şi se va grăbi a asista în număr mai mare la concertele sale.”

Peste doar 22 de ani, în 1904, Pablo de Sarasate a înregistrat câteva discuri cu lucrări proprii, printre care „Melodii lăutărești”.

Printre compozitorii preferați se numără Palestrina despre scrie în mai multe rânduri.

Tot un compozitor preferat este și Beethoven, cunoscut în anii studiilor de la Viena. „Cele câteva sonate ale lui Beethoven nu dau ele mai mult decât toate operele lui Offenbach la un loc? Cărbune și unul e, cărbune și altul. Dar unul X multiplicat cu timpul de formațiune și cu energia pasiunii, diamant, cellalt cărbune de mesteacăn.”

În 1877, ascultă la Iași „Fantasia appassionata” de Henri Vieuxtemps, în interpretarea tânărului violonist Toma Micheru, muzician pe care l-a promovat intens.



There are no comments

Add yours