Hoțul cuantic, de Hannu Rajaniemi

on 25.06.2015 at 16:57

În 2008, când John Jarrold a devenit agentul literar al lui Hannu Rajaniemi – un tânăr matematician și fizician teorietician finlandez cu un Master la Cambridge și un Ph.D la Universitatea din Edinburgh – acesta din urmă scrisese doar proză scurtă SF. Dar agentul îi sugera constant că ar trebui să încerce un roman, așa încât Rajaniemi a scris un capitol din ce ar fi putut deveni o istorie mai lungă și i-a trimis-o lui Jarrold, ca să-i afle părerea. Întâmplarea face că, exact atunci, agentul avea întâlnire cu un editor de la Gollancz, care – văzând textul – a hotărât: “Semnăm, pentru o trilogie”.

Probabil că orice scriitor – publicat sau aspirant – își dorește un astfel de moment. Dar, pentru că dezechilibrele individuale ale universului se îmbină într-un echilibru perfect, ce a urmat a fost un blocaj scriitoricesc.

În mod fericit, Hannu Rajaniemi a depășit momentul, iar seria sa Jean Le Flambeur¹ – într-adevăr, un succes – apare acum și în română. Deocamdată – primul volum, Hoțul cuantic, cu noul design al colecției Nautilus, de la Nemira. Totuși, cum trebuie să fie cartea, dacă doar câteva zeci de pagini au provocat o asemenea reacție din partea editorului britanic?

Într-un sistem solar postuman – în care ființele au o inteligență umană în multe posibile corpuri (artificiale sau nu), iar singura monedă de schimb importantă este Timpul – Jean Le Flambeur este un hoț prins într-o închisoare Dilema. E obligat la nesfârșit să coopereze, pentru reformarea personalității în realități virtuale modelate după principiul “dilemei prizonierului”, dar – la nesfârșit – instinctele sale îl împiedică. Va fi eliberat de acolo de Mieli, o războinică umanoidă din Norul lui Oort și de nava conștientă a acesteia, Perhonen. Mieli încearcă să își salveze iubita pierdută și, cu acest scop, acționează în slujba unei zeități fondatoare a Sobornostului, ale cărei motive nu sunt deocamdată cunoscute. Dar pentru realizarea lor e nevoie ca Jean Le Flambeur să își amintească cine a fost și ce a avut de ascuns. Împreună cu eliberatoarea sa, va pleca pe Marte, în orașul mișcător Oubliette, unde va descoperi o parte din viața sa anterioară, va pune la cale un furt imposibil și va face descoperiri în stare să pornească un război.

Lumea imaginată de Rajaniemi este extrem de bogată, amestecând mecanica cuantică cu nanotehnologia și IT-ul cu psihologia. Dacă nu respiri același aer de mate-fizică precum autorul, afluența de bizar te atacă din primele pagini, dar te obișnuiești rapid cu noile dimensiuni și legi ale existenței. Iar cartea este, în același timp, poveste SF și roman polițist. Anti-eroul este în mod declarat un Arsène Lupin al viitorului, alte personaje sunt – de asemenea – omagii aduse lui Maurice Leblanc (alter-egoul Paul Sernine ori tânărul detectiv Isidore Beautrelet), iar ideea de bază a trilogiei are și ea legătură cu protagonistul lui Leblanc. Întrebarea din spatele poveștii este: ca oameni, suntem condamnați să greșim la nesfârșit ori avem puterea de a ne îndrepta? Rămâne de văzut dacă Le Flambeur va reuși acolo unde Lupin a dat greș.

Studii arată că matematicienii găsesc anumite ecuații frumoase în același fel în care consideră, de exemplu, o femeie frumoasă ori un bărbat cu trăsături atrăgătoare. În ambele situații, li se activează aceleași regiuni din creier. Nu știu ce centri nervoși atinge Hoțul cuantic, dar frumusețea imaginației este evidentă. Poate are legătură cu modul în care Hannu Rajaniemi înțelege să scrie: nu explică nimic, ci arată. Ca cititor, iți ia mai mult să intri în logica lucrurilor dar – odată acolo – povestea curge natural. Și alert.

Și-a dorit mereu să fie un om de știință. Pasiunea pentru scris a căpătat-o pe parcurs, după ce – stabilit în UK – s-a înscris într-un club de lectură și scriitură în care a cunoscut și autori consacrați, precum Charles Stross. În opinia lui Rajaniemi, diferența dintre Science Fiction și fantasy (sau orice alt tip de ficțiune) nu stă atât în subiect, eroi și lumile în care îi plasezi, cât în metoda pe care o folosești. În cazul SF-ului, abordarea e științifică – crede scriitorul: pleci de la o ipoteză, faci presupuneri, cauți consecințe, le testezi, vezi cu ce rămâi.

Astăzi, Hannu Rajaniemi lucrează la o nouă serie de trei cărți, pentru care a semnat tot cu Gollancz. O descrie drept un thriller de spionaj în Razboiul Rece al unei lumi alternative ectopunk, în care unele dintre cele mai ciudate idei ale spiritismului de secol al 19-lea se dovedesc adevărate. Rămâne de cercetat. În ce privește seria Jean Le Flambeur, celelalte două volume au fost chiar și mai bine primite decât aplaudatul Hoț cuantic, iar așteptarea traducerii pare o misiune tot mai grea.

——————————–

¹ The Quantum Thief, 2010; The Fractal Prince, 2012; The Causal Angel, 2014 – Gollancz (UK)/ Tor (USA)