Războiul Evoluție-Creație: Furtuna din pahar

Doi oameni de știință privesc, pe tablă, un șir de ecuații, în mijlocul cărora stă scris “Apoi, survine o minune”. Unul dintre bărbați îi spune celuilalt: “Cred că trebuie să fii mai explicit aici, în etapa a doua”.

Este o caricatură de Sidney Harris, pe care Michael Shermer o consideră numai bună să explice de ce religia nu este o știință. E posibil ca, în punctul ăsta, să aveți deja o sprânceană ridicată: în ciuda disputei despre ora de religie din școlile românești și a faptului că Darwinismul nu este deloc predat (ci considerat implicit), cei mai mulți dintre noi – inclusiv credincioși – nu ne-am pus problema că fundamentele religiei ar fi științifice.

În Statele Unite, însă, războiul provocat de descoperirile lui Darwin este alimentat și în ziua de azi de creștinii conservatori, în special evangheliști. După ce disputa Creaționism versus Darwinism nu a dus la rezultatele dorite de credincioșii fundamentaliști, aceștia au încercat noi abordări: acceptarea religiei ca știință, încercarea de a defini teoria evoluției drept “umanism laic”, cereri pentru timp egal de expunere în școlile publice în cazul a ceea ce ei denumesc “idei teoretice diferite” ori acțiuni fățișe de misionariat – precum mișcarea Pana de despicat.

Chiar și în ziua de azi, în Statele Unite există zeci de procese între adepții proiectului inteligent și cei ai proiectului natural, dar – prin Constituție – nicio religie nu e tratată preferențial. Cum și regula precedentului funcționează în justiția americană, iar creaționiștii au pierdut până acum câteva procese importante, școlile publice sunt mai puțin expuse în acest caz decât cele private – care, în limitele legii, au dreptul să-și aleagă programa.

Michael Shermer este un fost evanghelist baptist ce a susținut inițial cauza creaționistă. A terminat un liceu în care evoluția nu a fost predată deloc, a continuat facultatea și se gândea să se îndrepte spre teologie. Faptul că nu era bun la limbi străine i-a schimbat viața: ca să scape de un doctorat ce presupunea cunoștințe de latină, greacă, ebraică și aramaică, s-a îndreptat spre psihologie și statistică. Odată gândirea științifică instalată, nu a mai fost nevoie decât de un curs de Evoluție pentru a înțelege lumea cu totul diferit.

Astăzi, Shermer este jurnalist, scriitor și istoric de știință, fondator al Societății Scepticilor (The Skeptics Society) și redactor-șef al publicației Skeptic – ce recomandă scepticismul științific, în detrimentul pseudoștiinței și supranaturalului. În De ce e Darwin important (Why Darwin Matters, 2006), el aduce argumente bine documentate pentru cititorul mediu, ne-specialist, în favoarea a trei idei principale: 1 – evoluția este o realitate confirmată în timp, prin dovezi din domenii diferite (de la biologie și medicină, la geologie și astronomie); 2 – proiectul inteligent nu se susține științific, după cum are pretenția, dar – 3 – știința și religia sunt compatibile.

La polul opus fundamentalismului religios nu se afla știința, ci ateismul – și el virulent. Totuși, cei mai mulți oameni au nevoie de spiritualitate căutată în afara individului, iar reprezentanții științei au și ei trăiri religioase. O cercetare făcută în Statele Unite cu aproximativ 10 ani înainte ca Shermer să scrie cartea arăta că aproape 40% dintre oamenii de știință credeau într-o forță divină.

Într-o cuvântare rămasă celebră, Papa Ioan Paul al II-lea afirma în 1996 că “Adevărul nu poate contrazice adevărul”, că teoria evoluției nu e doar o ipoteză, dar și că trupul și sufletul sunt distincte, existând în realități diferite. Este o abordare. Există o cale pentru a armoniza lumi separate, cu condiția să nu interpretezi textele spirituale ad litteram.

Dar dacă pentru Biserica Catolică de azi Geneza și evoluția sunt perfect compatibile, pentru cea evanghelistă din Statele Unite nu pare loc de compromis. Din punctul de vedere al lui Shermer, e o problemă de cult: un studiu pe care îl citează arată că 70% dintre creștinii evangheliști americani cred că lumea a fost mereu așa – de peste două ori mai mulți decât cei catolici ori protestanți.

De ce e Darwin important este o pledoarie – acoperind mai multe domenii – împotriva proiectului inteligent, dar nu și împotriva religiei. Propune idei de abordare și – chiar dacă un credincios nu simte că acestea îi reprezintă trăirile cu exactitate – lucrarea își atinge scopul: acela de a explica evoluția, respingând false războaie. După cum spune chiar autorul, “disputa evoluționism versus creaționism este o furtună culturală într-un pahar cu apă științific”. Dar, ca după orice furtună, cineva tot trebuie să pună ordine în lucruri.

de Michael Shermer

Editura Humanitas, 2015 (seria Stiință, coordonata de Vlad Zografi)

Traducere din engleză de Alexandru Macovescu

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.