afis 50 70 fin-01

“Față/Verso” – un podcast cu cititori binedispuși

Așezate cuminți în rafturile librăriilor, cărțile par lipsite de voce. Dar e suficient să întinzi mâna și să le deschizi pentru a auzi zumzăitul din spatele copertelor, vocile personajelor, ale autorului, ale traducătorului și ale atâtor altora care, îndrăgostiți de cărți și de lectură, au contribuit la nașterea unui „obiect” atât de viu. O carte nu poate trăi fără cititorii ei, care sunt însăși rațiunea ei de a exista. Ea prinde viață odată atinsă, răsfoită și citită. În podcastul „Față / Verso”, vrem să tulburăm tăcerea cărților de pe rafturile librăriei, să le luăm la întrebări, să redăm sonor cuvintele tipărite, întorcând pagină după pagină, față-verso. Doi cititori binedispuși orchestrează vocile cărților, invitând actori, autori, traducători și pasionați din lumea culturală pentru a vorbi despre un univers fantastic care prinde glas îndată ce sunteți pregătiți a-l asculta. „Față / Verso” este o oază în care vă puteți retrage departe de zgomotele lumii, pentru a auzi vocea îmbietoare a imaginației – și câteva chicoteli. Sunteți gata? Cartea abia așteaptă să vă vorbească.

Gazdele seriei de podcasturi „Față / Verso” sunt:

Simina Popa & Claudiu Sfirschi-Lăudat

Simina Popa este traducătoare și organizatoare de proiecte culturale. Limba portugheză este un partener stabil în viața ei profesională. Traduce autori de limbă portugheză din 2007, încercând să continue la același standard munca generațiilor anterioare de traducători. Este membră a ARTLIT – Asociația Română a Traducătorilor Literari, unde organizează discuții publice între traducători. În proiectele culturale la care ia parte, caută să crească numărul dezbaterilor cu folos între profesioniști din domeniul cultural.

Claudiu Sfirschi-Lăudat este absolvent al Facultății de Filosofie din București, iar din 2009 este directorul Fundației Culturale Grecești, promovând cultura greacă în România. În paralel, desfășoară o activitate de traducător, publicând de-a lungul vremii tălmăciri din Seferis, Vizyinos, Eleni Ladia, Nicolae Mavrocordat și Roidis. A scris cronică de teatru și de film pentru Observator cultural, b-critic.ro, postmodern.ro și Cultura. Este autorul a trei texte dramatice: „Obsesii” (ARCUB), „Repetiția vieții mele” (Teatrul Nottara), „O istorie anonimă” (Radio România, Teatrul Național Radiofonic).

În noiembrie 2018, cei doi au realizat, pentru proiectul #Eucitesc desfășurat cu prilejul Lunii Literaturii Europene 2018, o serie de patru podcasturi, în care au discutat cu profesioniști din lumea cărții despre ce înseamnă să fii editor, traducător, redactor și librar. Seria de podcasturi a fost sprijinită de Fundația Culturală Greacă și poate fi ascultată pe Soundcloud.

Se publică atâtea și atâtea povești – din fericire, și noi mai avem ocazia să traducem câte una –, dar atât de rar apucăm să vorbim despre ele, despre ce am aflat nou sau de ce ne amintesc atunci când le citim. E clar că ne place să stăm de vorbă, să ne hlizim, să aflăm dacă scriitorii se hrănesc cu același fel de mâncare ca noi, dar ne place mai ales să pornim de la o carte deschisă și să vedem unde ajungem.

Simina & Claudiu

▄ ▄ ▄ ▄ ▄

Echipa proiectului „Față / Verso”:

Tudorița Șoldănescu – manager de proiect

Ana Niculescu – responsabil de promovare și comunicare

Andrei Nechifor – editor de sunet

Andrei Busuioc – graphic & web designer

Cristina Nițu – gazda proiectului

Kadna – concept grafic & DTP

▄ ▄ ▄ ▄ ▄

Proiect inițiat de Asociația Fala Português!

În parteneriat cu Cărturești

Proiect cultural cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

„8” cu Tudor Ganea


La discuții cu Tudor Ganea despre romanul „8”, Tarantino, Biblie și leacuri băbești.

Tudor Ganea s-a născut în 1983 și este arhitect. A debutat în 2016, cu romanul „Cazemata” (Polirom), pentru care a primit Premiul „Tânărul prozator al anului 2016”, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori, Premiul pentru debut al revistei „Observator cultural”, Premiul „Nepotul lui Thoreau” (debut) și a fost nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor (debut). Este prezent în antologia „European First Novel” (Budapesta 2017). În 2017 i-a apărut cel de-al doilea roman, „Miere” (Polirom), iar 2018 cel de-al treilea, „Porcii” (Polirom), roman nominalizat pe lista scurtă a Premiului Uniunii Europene pentru Literatură 2019. În 2019, a publicat volumul „8” (Polirom).

Bonus! Ascultă un fragment din romanul „8”, în lectura actorului Alexandru Mike Gheorghiu:

 

„Sfârșitul lui Eddy Bellegueule” cu Vlad Viski


La discuții cu Vlad Viski, activist queer, despre identitate de gen, David Beckham, bullying și rețete de succes, pornind de la cartea „Sfârșitul lui Eddy Bellegueule” de Edouard Louis (trad. De Alexandru Matei, Editura Litera).

Vlad Viski este activist queer, director executiv al Asociației MozaiQ, editorialist și cercetător independent. A absolvit Central European University, cu un masterat în științe politice pe tema mișcării LGBT din România după 2001. Licența și-a făcut-o la California State University, Los Angeles, în științe politice. A mai urmat cursuri la Tel Aviv University și Hong Kong University. A publicat articole pentru Vice România, Adevărul, Decât o Revistă, them.us, Gay Star News, Observator Cultural, The Advocate, Critic Atac. A coordonat numărul 10 (2018) al revistei academice ANAlize, “LGBT Rights in Central and Eastern Europe: Theoretical Disputes, Community Building Strategies”. În februarie 2017 a lucrat la expoziția “SAVAGED Pink. Istoria presei gay din anii 90”. Interviuri și citări pentru New York Times, SBS Australia, Associated Press, intomore, Elle Romania. Între 2015 și 2018 a ocupat poziția de președinte al MozaiQ.

Édouard Louis s-a născut în 1992 în comuna Hallencourt din nordul Franței, numele său la naștere fiind Eddy Bellegueule. În 2013, și-a schimbat oficial numele în Édouard Louis. În 2014 a publicat „En finir avec Eddy Bellegueule” („Sfârșitul lui Eddy Bellegueule”, trad. de Alexandru Matei, Litera, 2018), roman autobiografic care a făcut obiectul unei atenții sporite din partea presei și a fost salutat pentru meritul său literar și pentru povestea convingătoare, stârnind de asemenea polemici din cauza modului în care autorul își descrie familia și mediul social din care provine. Cartea a fost bestseller în Franța și a fost tradusă în peste 20 de limbi. În 2016, Louis a publicat un al doilea roman, „Histoire de la violence” („O istorie a violenței”, trad. de Alexandru Matei, Litera, 2019). În 2018, Louis și-a lansat cel de al treilea roman, „Qui a tué mon père” („Cine l-a ucis pe tata?”).

Bonus! Ascultă un fragment din „Sfârșitul lui Eddy Bellegueule”, în lectura actorului Vlad Nemeș:

Acest fragment conține material cu limbaj licențios, nerecomandat minorilor.

„Cartea neisprăvirii” cu T.O. Bobe

De vorbă cu scriitorul T.O. Bobe despre salată de roșii, tricoul de scriitor, eschivă și alte parascovenii.

T.O. BOBE s-a născut în 1969, la Constanța. În 1995 a absolvit Facultatea de Litere a Universității București. A fost, pe rând, magazioner în portul Constanța, secretar literar la Teatrul Mic din București, redactor şi scenarist de televiziune, copywriter, iar în prezent este scriitor liber-profesionist. Volume individuale: „Bucla” (Univers, 1999; Humanitas, 2015), „Darul lui Moș Crăciun” (Humanitas, 2003, 2011, 2017), „Cum mi-am petrecut vacanța de vară” (Polirom, 2004, 2007; Humanitas, 2011), „Centrifuga” (Polirom, 2005), „Contorsionista” (Humanitas, 2011). Volume colective: „Tablou de familie” (Leka-Brâncuş, 1995), „Experimentul literar românesc postbelic” (Paralela 45, 1998), „Cartea cu bunici” (Humanitas, 2007), „Bookătăria de texte şi imagini” (Clubul Ilustratorilor, 2009), „Lexikon der sperrigen Wörter” (Merz & Solitude, 2010), „Primul meu job” (Art, 2011) sau „111 cele mai frumoase poezii de dragoste din literatura română” (Nemira, 2016). Volumul „Bucla” a fost tradus în limbile germană și engleză, iar fragmente din „Cum mi-am petrecut vacanța de vară” și „Contorsionista” au apărut în reviste sau antologii în engleză, germană, franceză, polonă, croată.

Ascultă un fragment din romanul „Cartea neisprăvirii”, în lectura actorului Alexandru Mike Gheorghiu:

 

Ascultă toate episoadele:

Listen on Apple Podcasts

Listen on Spotify

RSS Feed



There are no comments

Add yours

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.