afis 50 70 fin-01

“Față/Verso” – un podcast cu cititori binedispuși

Așezate cuminți în rafturile librăriilor, cărțile par lipsite de voce. Dar e suficient să întinzi mâna și să le deschizi pentru a auzi zumzăitul din spatele copertelor, vocile personajelor, ale autorului, ale traducătorului și ale atâtor altora care, îndrăgostiți de cărți și de lectură, au contribuit la nașterea unui „obiect” atât de viu. O carte nu poate trăi fără cititorii ei, care sunt însăși rațiunea ei de a exista. Ea prinde viață odată atinsă, răsfoită și citită. În podcastul „Față / Verso”, vrem să tulburăm tăcerea cărților de pe rafturile librăriei, să le luăm la întrebări, să redăm sonor cuvintele tipărite, întorcând pagină după pagină, față-verso. Doi cititori binedispuși orchestrează vocile cărților, invitând actori, autori, traducători și pasionați din lumea culturală pentru a vorbi despre un univers fantastic care prinde glas îndată ce sunteți pregătiți a-l asculta. „Față / Verso” este o oază în care vă puteți retrage departe de zgomotele lumii, pentru a auzi vocea îmbietoare a imaginației – și câteva chicoteli. Sunteți gata? Cartea abia așteaptă să vă vorbească.

Gazdele seriei de podcasturi „Față / Verso” sunt:

Simina Popa & Claudiu Sfirschi-Lăudat

Simina Popa este traducătoare și organizatoare de proiecte culturale. Limba portugheză este un partener stabil în viața ei profesională. Traduce autori de limbă portugheză din 2007, încercând să continue la același standard munca generațiilor anterioare de traducători. Este membră a ARTLIT – Asociația Română a Traducătorilor Literari, unde organizează discuții publice între traducători. În proiectele culturale la care ia parte, caută să crească numărul dezbaterilor cu folos între profesioniști din domeniul cultural.

Claudiu Sfirschi-Lăudat este absolvent al Facultății de Filosofie din București, iar din 2009 este directorul Fundației Culturale Grecești, promovând cultura greacă în România. În paralel, desfășoară o activitate de traducător, publicând de-a lungul vremii tălmăciri din Seferis, Vizyinos, Eleni Ladia, Nicolae Mavrocordat și Roidis. A scris cronică de teatru și de film pentru Observator cultural, b-critic.ro, postmodern.ro și Cultura. Este autorul a trei texte dramatice: „Obsesii” (ARCUB), „Repetiția vieții mele” (Teatrul Nottara), „O istorie anonimă” (Radio România, Teatrul Național Radiofonic).

În noiembrie 2018, cei doi au realizat, pentru proiectul #Eucitesc desfășurat cu prilejul Lunii Literaturii Europene 2018, o serie de patru podcasturi, în care au discutat cu profesioniști din lumea cărții despre ce înseamnă să fii editor, traducător, redactor și librar. Seria de podcasturi a fost sprijinită de Fundația Culturală Greacă și poate fi ascultată pe Soundcloud.

Se publică atâtea și atâtea povești – din fericire, și noi mai avem ocazia să traducem câte una –, dar atât de rar apucăm să vorbim despre ele, despre ce am aflat nou sau de ce ne amintesc atunci când le citim. E clar că ne place să stăm de vorbă, să ne hlizim, să aflăm dacă scriitorii se hrănesc cu același fel de mâncare ca noi, dar ne place mai ales să pornim de la o carte deschisă și să vedem unde ajungem.

Simina & Claudiu

▄ ▄ ▄ ▄ ▄

Echipa proiectului „Față / Verso”:

Tudorița Șoldănescu – manager de proiect

Ana Niculescu – responsabil de promovare și comunicare

Andrei Nechifor – editor de sunet

Andrei Busuioc – graphic & web designer

Cristina Nițu – gazda proiectului

Kadna – concept grafic & DTP

▄ ▄ ▄ ▄ ▄

Proiect inițiat de Asociația Fala Português!

În parteneriat cu Cărturești

Proiect cultural cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

„Teoria generală a uitării” de José Eduardo Agualusa, cu Diana Iașciurjinschi

Cu Diana Iașciurjinschi, în ultimul episod, despre emoții, mere în halat, călătorii spre buricul pământului și uituci, pornind de la cartea lui José Eduardo Agualusa, „Teoria generală a uitării” (traducere de Simina Popa, Polirom, 2018).

Unul dintre numele cele mai influente din literatura contemporană, JOSÉ EDUARDO AGUALUSA s-a născut în oraşul Huambo, Angola, în 1960, descendent dintr-un bunic din Rio de Janeiro, şi a studiat în Lisabona. Autor de romane, nuvele, poet şi jurnalist, îşi împarte timpul între Angola, Portugalia şi Brazilia. Această constantă deplasare a scriitorului şi fuziunea dintre referinţele culturale ale ţărilor lusofone constituie poate trăsătura marcantă a literaturii sale. José Eduardo Agualusa a scris deopotrivă şi piese de teatru, unele dintre acestea împreună cu scriitorul mozambican Mia Couto, de care îl leagă o strânsă prietenie. În limba română, i-au apărut romanele „Vânzătorul de trecuturi”, în traducerea Ancăi Milu-Vaidesegan (Leda, 2009) și „Teoria generală a uitării” (traducere de Simina Popa, Polirom 2018), care a fost nominalizat la Man Booker International Prize şi a primit, în anul 2017, prestigiosul International IMPAC Dublin Literary Award.

Diana Elena Iașciurjinschi s-a născut în anul în care Angola a devenit independentă, în 1975 mai exact. Este avocat aproape în fiecare zi și călător cât de des reușește. Călătorește ca să afle, să învețe, să se bucure, să înțeleagă și să accepte acolo unde nu înțelege. Urcă munți, merge cu bicicleta, zboară cu parapanta, umblă după ceruri și stele și nu s-ar speria dacă ar fi să cadă printre ele, vorba surorii personajului principal din „Teoria generală a uitării”. În schimb, deși o fascinează marea, are o relație de „love and hate” cu ea. Nu știe să înoate și nu reușește nicicum să învețe s-o facă. Învață însă portugheza – sau cel puțin încearcă. O să vină ea și ziua aia în care o să-l citească pe Saramago pre limba lui. Ce face când nu călătorește pe propriile tălpi? Călătorește cu mintea și cu inima pe-acolo pe unde o poartă cărțile și filmele. Ascultă muzică, povestește pe blog-ul pe care îl ține ca pe un fel de jurnal despre călătoriile deja făcute – cararihaihui.net – și născocește planuri pentru altele noi.

Un fragment din romanul Teoria generală a uitării, în lectura actriței Rodica Negrea:

„Instalarea fricii” de Rui Zink, cu Ada Solomon

Despre instalatori pricepuți, povești horror, șopârlițe și pastéis de nata din Portugalia, cu Ada Solomon, apropo de romanul portughezului Rui Zink, „Instalarea fricii” (traducerea Micaela Ghițescu, Editura Humanitas fiction).

Rui Zink s-a născut la Lisabona, pe 16 iunie 1961. Este profesor de literatură comparată în cadrul Departamentului de Studii Portugheze al Facultății de Științe Sociale și Umane de la Universidade Nova de Lisboa. A debutat cu romanul Hotel Lusitano, în 1987. A scris romane, nuvele, eseuri, piese de teatru și cărți pentru copii. Printre romanele sale se numără: Apocalipse Nau (1996), Banca de rezerve (traducerea Anca Milu-Vaidesegan, Curtea Veche, 2009), Os Surfistas (primul e-book portughez, 2001), Dávida Divina (2004), distins cu Premiul PEN Club-ului Portughez, Cititorul din peșteră (Humanitas Fiction, 2013), Așteptarea (Humanitas, 2010), Destinația turistică (Humanitas, 2011), încununat cu Premiul Ciranda, și Instalarea fricii (2012), ultimele patru romane, în traducerea Micaelei Ghițescu. Opera sa de ficțiune și eseistică este tradusă în douăsprezece limbi. În 2009 a ocupat catedra Hélio și Amélia Pedroso/FLAD de la University of Massachusetts Dartmouth.

Ada Solomon este producător de film și fondatoarea companiilor Hi Film Productions și Micro Film. A produs filme prezentate și premiate la cele mai prestigioase festivaluri: Cannes, Berlin, Locarno, Veneția sau Sundance. Printre lungmetrajele produse de Ada Solomon amintim: „Îmi e indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari” (regia: Radu Jude, 2018), „Aferim!” (regia: Radu Jude, 2015) sau „Poziția copilului” (regia: Călin Peter Netzer, 2013). A fost manager de producție pentru filme internaționale precum „Callas Forever” (regia: Franco Zeffirelli) și „Toni Erdmann” (regia: Maren Ade), film nominalizat la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin. Este președintele executiv al Rețelei Europene a Femeilor din Audiovizual, coordonator din partea României al EAVE, membră a Academiei Europene de Film și a fost distinsă cu Premiul European pentru Coproducție – Premiul Eurimages -, la ediția din 2013 a European Film Awards și cu Central European Initiative Award, la ediția din 2018 a Festivalului de Film de la Trieste.

Un fragment din romanul „Instalarea fricii” de Rui Zink, în lectura actorului Șerban Gomoi:

„Martor mi-e Dumnezeu” de Makis Tsitas, cu Andrei Aradits

În Grecia, actorul Andrei Aradits merge de obicei în vacanță, să uite de probleme. Dar după ce a citit „Martor mi-e Dumnezeu” a grecului Makis Tsitas (traducerea Claudiu Sfirschi-Lăudat, Editura ART, 2019), a dat de altele și mai și: profesii pe cale de dispariție, credite bancare și libidinoși. Am stat de vorbă, mai oftând, mai râzând. 

MAKIS TSITAS s-a născut în orașul Yiannitsa, în 1971. A studiat jurnalismul și a lucrat pentru câteva posturi de radio din Salonic. Din 1994, trăiește la Atena. În perioada 1994-2005, a fost editor șef pentru revista literară Periplous, iar în perioada 2006-2011, a fost directorul periodicului literar Index. Din 2012 și până în prezent, este directorul celei mai importante platforme literare online din Grecia: diastixo.gr. Textele sale literare au fost incluse în antologii și au fost publicate în reviste și ziare din Grecia, unele dintre ele fiind traduse în germană, franceză, spaniolă, engleză, ebraică, albaneză, română, bulgară, poloneză sau italiană. Câteva dintre piesele sale de teatru au fost puse în scenă de regizori cunoscuți, precum Roula Pateraki, Ersi Vasilikioti, Sophia Karagianni, Taru Makela sau Alexandru Mâzgăreanu (spectacol-lectură la Teatrul Nottara din București). Este, de asemenea, textier, versurile sale fiind puse pe muzică de Giorgos Stavrianos, Takis Soukas și Tatiana Zografou. A publicat 24 de cărți pentru copii și trei pentru adulți. Romanul „Martor mi-e Dumnezeu” a câștigat, în 2014, Premiul pentru Literatură al Uniunii Europene și a fost tradus în 12 limbi. Recent, a fost publicat în limba română, în traducerea lui Claudiu Sfirschi-Lăudat, la Editura ART din România.

 ANDREI ARADITS s-a născut la București, în anul 1973, și este actor de film, teatru și televiziune. A absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București, în 1996, la clasa profesorului Florin Zamfirescu. Andrei a jucat în numeroase spectacole de teatru, pe mai multe scene bucureștene: Teatrul Evreiesc de Stat, unde a și debutat, Teatrul Bulandra sau TNB. Poate fi văzut și în lungmetraje precum „Tatăl fantomă”, „Bunraku”, „Cenușă și sânge” – film prezentat în afara competiției Festivalului de la Cannes din 2009 -, „Slaughter”, „Contratimp”, „Restul e tăcere”, „Greșeala din trecut”, „Capace” sau în seriale de televiziune precum „Mafalda di Savoia”, „În familie”, „Efect 30”, „Narcisa sălbatică”. În prezent îl puteți vedea în serialul de televiziune „Vlad”. Andrei este un fidel vizitator al Greciei.

Un fragment din romanul „Martor mi-e Dumnezeu, în lectura actorului Gabriel Răuță:

„Îți vând un câine” de Juan Pablo Villalobos, cu Ileana Cecanu

Ileana Cecanu a stat de vorbă cu noi despre mexicani, ședințe de bloc, muze și câini, toacă și tacos, pornind de la romanul „Îți vând un câine” de Juan Pablo Villalobos, în traducerea lui Marin Mălaicu Hondrari (Editura Paralela 45, 2019).

JUAN PABLO VILLALOBOS s-a născut în Mexic, în 1973, iar în prezent locuiește în Spania.  Este prozator, eseist, traducător și critic li­­te­rar. Fiesta în bârlog (traducere de Horia Barna, Editura Curtea Veche, 2012), ro­manul lui de debut, a fost nomi­­na­lizat pe lista scurtă a Premiului Guardian First Book Award, iar lansarea ediției românești a prilejuit o vizită a autorului în România, în anul 2013. Îți vând un câine este al treilea roman al autorului, fiind publicat în anul 2016 și tradus în 2019 în română de Marin Mălaicu Hondrari la Paralela 45. Cel mai recent roman al său, No voy a pedirle a nadie que me crea, a fost distins cu premiul spaniol Herralde. Trăsătura caracteristică în romanele lui Villalobos rămâne umorul negru.

ILEANA CECANU și-a început cariera la HBO în anul 2001, în departamentul de Marketing & PR.  Între 2010 și 2013 se alătură companiei de distribuție Transilvania Film ca managing director, ca în 2013 să pună bazele propriei companii, FREEALIZE, specializată în distribuția de filme, consultanță și campanii de marketing & PR în domeniul cinematografic. În paralel, Ileana organizează Festivalul de film și experiență ibero-americană Película (ajuns la cea de-a V-a ediție) și este social media manager pentru mai multe branduri culturale.

A fost odată o lansare

 A fost odată – dar și o dată, 17 iulie 2019 – o lansare a unui podcast, la care lumea a venit binedispusă, gata să răspundă unor întrebări fixe pentru răspunsuri mai puțin fixe. Și chiar a răspuns. Am adunat într-un episod special toate răspunsurile prietenilor care ne-au vizitat atunci și care, iată, vă vor vizita acum pe dumneavoastră, ascultătorii. Mulțumim tuturor!

„Povestiri de pe Calea Moșilor”, cu Adina Popescu, Filip și Ana

This image has an empty alt attribute; its file name is povestiri-de-pe-calea-mosilor-large.jpegAdina Popescu, scriitoare, a făcut școala primară în anii ’80-’90, pe Calea Moșilor. Filip și Ana, adolescenți, în anii 2000. Am discutat, rând pe rând, despre telefoane, săpuneli, oracole, nostalgii și maturizare.

ANA BURADA are 14 ani și momentan descoperă viața de liceu. Îi place mult să petreacă timp cu prietenii ei și să se bucure de aer liber. 

FILIP ANGHELUȚĂ are 17 ani și momentan se concentrează pe viitorul și construirea carierei lui, preferabil în domeniul inteligenței artificiale.

ADINA POPESCU s-a născut în 1978, în București. A absolvit Regie de Film, însă de la 18 ani a lucrat ca reporter și jurnalist cultural, ulterior redactor, la „Dilema veche”. Prima ei carte pentru copii, „Doar un zbor în jurul lumii”, a apărut în 1999. Interesată în primul rând de literatura pentru copii, a mai publicat „Miriapodul hoinar și alte povești”, „Mari povești românești pe înțelesul celor mici”, „Aventurile lui Doxi în benzi desenate”, în colaborare cu Alexandru Ciubotariu, precum și un „Manual de șpagă” în cadrul campaniei „Nu da șpagă“ (2001). În 2014, a publicat „Povestiri de pe Calea Moșilor” (Editura Young Art). În 2018, apare volumul „În așteptare“ (Editura Herg Benet) Trilogia fantastică „O istorie secretă a Țării Vampirilor” a câștigat, în 2013, Marele Premiu al concursului de creație literară Trofeul Arthur.

Un fragment din romanul Povestiri de pe Calea Moșilor, în lectura actriței Silvana Negruțiu.

„Interior zero”, cu Lavinia Braniște

This image has an empty alt attribute; its file name is interior-zero.jpegCu Lavinia Braniște despre ce îi aduce educația, ograda în care-i place să se uite și cum economisește energiile, toate pornind de la romanul „Interior zero” (Editura Polirom). 

LAVINIA BRANIȘTE s-a născut la Brăila. Și-a făcut debutul în lumea literară cu un volum de poezie – „Povești cu mine” (Paralela 45, 2006) – și a continuat cu proză scurtă – „Cinci minute pe zi” (Casa de pariuri literare, 2011), „Escapada” (Polirom, 2014) și literatură pentru copii („Rostogol merge acasă”, Art, 2014; „Rostogol și vulcanii noroioși”, Art, 2018; „Rostogol păzește pepenii” Art, 2017; „Anatol și Gregor la aeroport”, Art 2018; „Melcușorul”, Cartier, 2018; „Jungla lui Toco”, Cartier, 2017). În 2016, a publicat primul roman, „Interior zero”, care, în 2018, a fost tradus în limba germană. Semnează proză scurtă în diverse volume și publicații (tipărite sau online) și a tradus literatură din limba engleză, semnată de autori precum Henry Miller, V.S. Naipaul, A.A. Milne, Kate DiCamillo, George Orwell.

Un fragment din romanul „Interior zero”, în lectura actriței Cristina Casian.

„8” cu Tudor Ganea


La discuții cu Tudor Ganea despre romanul „8”, Tarantino, Biblie și leacuri băbești.

Tudor Ganea s-a născut în 1983 și este arhitect. A debutat în 2016, cu romanul „Cazemata” (Polirom), pentru care a primit Premiul „Tânărul prozator al anului 2016”, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori, Premiul pentru debut al revistei „Observator cultural”, Premiul „Nepotul lui Thoreau” (debut) și a fost nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor (debut). Este prezent în antologia „European First Novel” (Budapesta 2017). În 2017 i-a apărut cel de-al doilea roman, „Miere” (Polirom), iar 2018 cel de-al treilea, „Porcii” (Polirom), roman nominalizat pe lista scurtă a Premiului Uniunii Europene pentru Literatură 2019. În 2019, a publicat volumul „8” (Polirom).

Bonus! Ascultă un fragment din romanul „8”, în lectura actorului Alexandru Mike Gheorghiu:

„Sfârșitul lui Eddy Bellegueule” cu Vlad Viski


La discuții cu Vlad Viski, activist queer, despre identitate de gen, David Beckham, bullying și rețete de succes, pornind de la cartea „Sfârșitul lui Eddy Bellegueule” de Edouard Louis (trad. De Alexandru Matei, Editura Litera).

Vlad Viski este activist queer, director executiv al Asociației MozaiQ, editorialist și cercetător independent. A absolvit Central European University, cu un masterat în științe politice pe tema mișcării LGBT din România după 2001. Licența și-a făcut-o la California State University, Los Angeles, în științe politice. A mai urmat cursuri la Tel Aviv University și Hong Kong University. A publicat articole pentru Vice România, Adevărul, Decât o Revistă, them.us, Gay Star News, Observator Cultural, The Advocate, Critic Atac. A coordonat numărul 10 (2018) al revistei academice ANAlize, “LGBT Rights in Central and Eastern Europe: Theoretical Disputes, Community Building Strategies”. În februarie 2017 a lucrat la expoziția “SAVAGED Pink. Istoria presei gay din anii 90”. Interviuri și citări pentru New York Times, SBS Australia, Associated Press, intomore, Elle Romania. Între 2015 și 2018 a ocupat poziția de președinte al MozaiQ.

Édouard Louis s-a născut în 1992 în comuna Hallencourt din nordul Franței, numele său la naștere fiind Eddy Bellegueule. În 2013, și-a schimbat oficial numele în Édouard Louis. În 2014 a publicat „En finir avec Eddy Bellegueule” („Sfârșitul lui Eddy Bellegueule”, trad. de Alexandru Matei, Litera, 2018), roman autobiografic care a făcut obiectul unei atenții sporite din partea presei și a fost salutat pentru meritul său literar și pentru povestea convingătoare, stârnind de asemenea polemici din cauza modului în care autorul își descrie familia și mediul social din care provine. Cartea a fost bestseller în Franța și a fost tradusă în peste 20 de limbi. În 2016, Louis a publicat un al doilea roman, „Histoire de la violence” („O istorie a violenței”, trad. de Alexandru Matei, Litera, 2019). În 2018, Louis și-a lansat cel de al treilea roman, „Qui a tué mon père” („Cine l-a ucis pe tata?”).

Bonus! Ascultă un fragment din „Sfârșitul lui Eddy Bellegueule”, în lectura actorului Vlad Nemeș:

Acest fragment conține material cu limbaj licențios, nerecomandat minorilor.

„Cartea neisprăvirii” cu T.O. Bobe

De vorbă cu scriitorul T.O. Bobe despre salată de roșii, tricoul de scriitor, eschivă și alte parascovenii.

T.O. BOBE s-a născut în 1969, la Constanța. În 1995 a absolvit Facultatea de Litere a Universității București. A fost, pe rând, magazioner în portul Constanța, secretar literar la Teatrul Mic din București, redactor şi scenarist de televiziune, copywriter, iar în prezent este scriitor liber-profesionist. Volume individuale: „Bucla” (Univers, 1999; Humanitas, 2015), „Darul lui Moș Crăciun” (Humanitas, 2003, 2011, 2017), „Cum mi-am petrecut vacanța de vară” (Polirom, 2004, 2007; Humanitas, 2011), „Centrifuga” (Polirom, 2005), „Contorsionista” (Humanitas, 2011). Volume colective: „Tablou de familie” (Leka-Brâncuş, 1995), „Experimentul literar românesc postbelic” (Paralela 45, 1998), „Cartea cu bunici” (Humanitas, 2007), „Bookătăria de texte şi imagini” (Clubul Ilustratorilor, 2009), „Lexikon der sperrigen Wörter” (Merz & Solitude, 2010), „Primul meu job” (Art, 2011) sau „111 cele mai frumoase poezii de dragoste din literatura română” (Nemira, 2016). Volumul „Bucla” a fost tradus în limbile germană și engleză, iar fragmente din „Cum mi-am petrecut vacanța de vară” și „Contorsionista” au apărut în reviste sau antologii în engleză, germană, franceză, polonă, croată.

Ascultă un fragment din romanul „Cartea neisprăvirii”, în lectura actorului Alexandru Mike Gheorghiu:

Ascultă toate episoadele:

Listen on Apple Podcasts

Listen on Spotify

RSS Feed



There are no comments

Add yours

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.