hemon

Iubire și obstacole, de Aleksandar Hemon

hemonToamna asta a marcat apariția unei noi edituri pe piața locală – Black Button Books, un demers curajos a trei prietene, care au adus dintr-un foc șapte cărți noi pe rafturile librăriilor; printre ele și pe cea a lui Aleksandar Hemon – Iubire și obstacole.

Primul text de Hemon (deși nu e la prima traducere în România) pe care l-am citit făcea parte din antologia Freeman’s, volum I. Era o poveste despre acomodarea părinților lui în Canada, după ce au fost nevoiți să părăsească Bosnia natală din cauza războiului din ’92-’95. M-a sedus din prima! Hemon scrie despre ai lui cu ironie și căldură în același timp. Dar, deși textul e doar despre o familie, a sa, creează impresia că spune povestea tuturor imigranților care sunt nevoiți să își găsească locul și ritmul în noua lor țară și cultură. Părinții scriitorului, cu toate obiceiurile lor balcanice – reușesc chiar să construiască o afumătoare în grădina noii lor case, sunt atât de asemănători părinților noștri – stângaci, curioși, dar cu toate astea intimidați de tot ce e nou și diferit.

În volumul Iubire și obstacole, o colecție de opt povestiri (traduse de Anca Dumitrescu), Hemon readuce în prim-plan copilăria petrecută în Sarajevo, dar și lunile din Kinshasa/Zair, unde tatăl său („Tata era un maestru al promisiunilor, un fabulist al posibilităților.”) fusese trimis în calitate de diplomat; povestește despre întâlnirile cu compatrioții săi, în Chicago, unde a emigrat în 1992, despre întoarcerea anuală acasă și dineurile oficiale la care trebuie să participe; descrie cu duioșie iubirea familiei sale pentru  albine sau luptele de gherilă pe care le purta cu prietenii în anii de pre-adolescență.

Povestirile punctează momente diferite din viața autorului-povestitor. La 16 ani, Hemon se mută cu ai lui la Kinshasa. E plictisit cum nu se poate – are o iubită, dar în Sarajevo – prin oraș nu are voie să meargă de capul lui, e cald, și Kinshasa nu e deloc orașul cosmopolit despre care îi povestise tatăl său. Dar se împrietenește rapid cu un anume Spinelli, un personaj misterios – „crescuse într-un cartier dur din Chicago din care-a fugit imediat ce-a putut; trăise dintotdeauna în Africa; lucrase pentru guvernul SUA, și nu-mi putea spune ce, pentru că dacă îmi spunea ar fi trebuit apoi să mă omoare.” Urmează nopți și zile scăldate în fum și alcool, pe muzica celor de la Led Zeppelin, în compania lui Spinelli și a tovarășilor lui, în Africa anilor ‘80 – „Inima îmi cânta trecerea din Stairway to Heaven, dar dincolo de zgomotul din vene, dincolo de membrele fără vlagă, dincolo de pielea transpirând rece, o curgere calmă mă purta departe de tot ce însemnase «eu însumi».”

La 10 ani, Hemon creează cu băieții de la bloc un comando de luptă împotriva unei firme de construcții care le distruge locul preferat de joacă – o grădină părăsită, plină de mistere. Cruzimea copiilor nu are limite – încearcă de câteva ori să dea foc barăcii paznicului, lasă bilețele de amenințare. Scriitorul povestește toate întâmplările la maturitate, în fața unei jurnaliste care e interesată despre cum era viața în Bosnia înainte de conflict. Hemon i se confesează, dându-și totodată seama de importanța părinților lui în perioada aceea: „…mi-am dat seama că în curând mama și tata vor muri și că, deși trecuse mult de când mă protejaseră de ceva, voi rămâne singur, expus lumii, lipsit de casă și dragoste, singur în fața tuturor oamenilor plini de durere și mânie.” De altfel, volumul le este dedicat părinților săi.

Toate personajele zugrăvite în Iubire și obstacole sunt cât de poate de reale, dar pot fi la fel de bine total inventate; în asta stă iscusința de povestitor a lui Hemon – se folosește de real pentru a construi realități proprii, care pot foarte bine fi paralele lumilor din care se hrănesc (e o eroare, probabil voită, „în sistem” – întâlnirea cu Richard Macalister, autor de Pulitzer, care n-a avut niciodată loc, pentru că Macalister nu există.) Dacă vă bate gândul din când în când să încercați proză scurtă, puneți mâna pe cartea asta. Iar dacă sunteți iubitori de proză scurtă, intrați în universul lui Hemon, o să vă amuze, înduioșeze, sentimentalizeze.



There are no comments

Add yours