Editura Nemira a lansat în imprintul Armada cel mai nou roman din seria bestseller „Jocurile foamei”, semnată de autoarea Suzanne Collins

Cititorii din România au ocazia să citească în limba română, odată cu fanii din întreaga lume, noul roman din universul distopic „Jocurile foamei”. „Răsăritul în ziua extragerii”, cea de-a cincea carte a seriei create de Suzanne Collins, a apărut în imprintul Armada al editurii Nemira, în traducerea Anei-Veronica Mircea, concomitent cu lansarea internațională în alte 29 de țări, într-un eveniment editorial de amploare.

„Răsăritul în ziua extragerii” se întoarce în Panem cu 24 de ani înainte de evenimentele din Jocurile Foamei, acțiunea cărții începând chiar în dimineața extragerii celui de-al cincizecilea Joc al Foamei, cunoscut și sub numele de Jubileul Pacificării (Second Quarter Quell). Despre acest volum și despre ce înseamnă reîntoarcerea la universul „Jocurilor foamei”, Suzanne Collins declara recent: Pentru „Răsăritul în ziua extragerii” m-am lăsat inspirată de ideea lui David Hume cu privire la „supunerea implicită” (implicit submission) și, după cum spunea el, de „ușurința cu care mulțimea este guvernată de câțiva”. Povestea a oferit, de asemenea, oportunitatea unei analize mai profunde în privința utilizării propagandei și a puterii celor care controlează narativul. Întrebarea „Ce este și ce nu este real?” mi se pare tot mai presantă în fiecare zi.

Noul roman al lui Suzanne Collins continuă explorarea unor teme care par mai actuale ca niciodată: opresiunea politică, violența și războiul, lupta pentru supraviețuire, rebeliunea împotriva tiraniei și manipularea prin mass-media. Mai mult, „Răsăritul în ziua extragerii” accentuează, poate mai mult decât o fac celelalte romane, impactul devastator „al pierderii și curajul de a înfrunta soarta potrivnică. O poveste intensă și emoționantă, care adaugă o filă memorabilă în istoria unei serii ce a fermecat generații de cititori. Totodată, este o carte-avertisment, o reflecție asupra propagandei, a tragediilor aduse de regimurile autoritare și a destinelor strivite sub povara dictaturii”, a spus Marian Coman, coordonatorul imprintului Armada

Cu peste 100 de milioane de exemplare în format tipărit sau digital vândute în întreaga lume, cărțile din seria „Jocurile foamei” și-au găsit rapid locul lângă distopiile clasice, trasând noi granițe pentru literatura de gen și un district special în mințile a milioane de cititori. De altfel, succesul romanelor lui Suzanne Collins a marcat apogeul genului YA dystopian (literatură distopică pentru adolescenți) și a deschis calea pentru nenumărate titluri similare. „Jocurile foamei” a fost un catalizator care a demonstrat potențialul comercial enorm al acestui gen de povești și a generat un adevărat trend la începutul anilor 2010, seria fiind pilonul de succes care a ținut pe umeri o întreagă modă literară a deceniului. Criticii au observat că practic orice roman distopic YA apărut după 2010 era inevitabil comparat cu seria lui Collins.

Prin această serie, Suzanne Collins a lăsat o amprentă de durată în literatura pentru tineri, demonstrând că poveștile cu teme grele și angajate (politică, violență, inegalitate) pot fi asimilate de publicul adolescent și pot genera discuții serioase. Totodată, seria a revitalizat interesul pentru distopie ca mijloc de critică socială, Katniss Everdeen devenind un nou model de eroină feminină: curajoasă dar vulnerabilă, independentă dar altruistă, mai preocupată de familie și dreptate decât de romantism – un model care a influențat multe alte protagoniste.

Deloc lipsit de importanță este și faptul că seria a reîmprospătat interesul pentru literatura distopică clasică în rândul tinerilor, mulți cititori ajungând să citească apoi Orwell, Huxley, sau Fahrenheit 451. În plus, temele de revoltă socială au rezonat într-un context global (volumul final a apărut în 2010, într-un climat marcat de crize economice și mișcări de protest reale). „Jocurile foamei” a fost uneori pusă pe lista lecturilor școlare, sau analizată în eseuri academice, deși a stârnit și anumite controverse legate de violența reomanelor și de cât de adecvate sunt acestea pentru publicul tânăr.

Trilogia inițială, publicată între 2008 și 2010, cuprinde romanele „Jocurile foamei”, „Sfidarea” și „Revolta” (toate apărute la editura Nemira, în imprintul Armada), și a fost completată de un prequel apărut în 2020, „Balada șerpilor și a păsărilor cântătoare” și, acum, de „Răsăritul în ziua extragerii”, roman care explorează în profunzime istoria teribilă a Panemului. Acestea din urmă îmbogățesc și adâncesc universul creat de Collins, oferindu-le cititorilor o nouă perspectivă asupra temelor centrale.

Dacă „Balada șerpilor și a păsărilor cântătoare” vorbește despre originile președintelui Snow, ajutând cititorii să descopere resorturile care stau la baza corupției și cruzimii din Capitoliu, „Răsăritul în ziua extragerii” adaugă o dimensiune emoțională puternică poveștii lui Haymitch Abernathy, personaj care în trilogia originală joacă un rol esențial în ghidarea și protejarea lui Katniss. Cititorii înțeleg mai bine trauma și complexitatea personajului, iar acest lucru adaugă profunzime relației dintre Haymitch și Katniss.

„Suzanne Collins a reușit, încă o dată, să îmbogățească și să adâncească universul Jocurilor Foamei cu o poveste puternică, emoționantă și profund umană. Prin Răsăritul în ziua extragerii, ne întoarcem la originile personajului Haymitch Abernathy, descoperind fațete noi ale complexității sale emoționale și ale traumei care l-a marcat. Este o onoare și o bucurie să aducem această poveste în imprintul Armada și să le oferim fanilor Jocurilor Foamei din România o nouă incursiune în Panem. Romanul vorbește, printre altele, despre manipulare și autoritarism, despre rebeliune și despre nevoia de libertate, teme de o actualitate înfiorătoare”, a mai spus scriitorul Marian Coman, editorul coordonator al imprintului Armada.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.