“Față/Verso” – un podcast cu cititori binedispuși

Așezate cuminți în rafturile librăriilor, cărțile par lipsite de voce. Dar e suficient să întinzi mâna și să le deschizi pentru a auzi zumzăitul din spatele copertelor, vocile personajelor, ale autorului, ale traducătorului și ale atâtor altora care, îndrăgostiți de cărți și de lectură, au contribuit la nașterea unui „obiect” atât de viu. O carte nu poate trăi fără cititorii ei, care sunt însăși rațiunea ei de a exista. Ea prinde viață odată atinsă, răsfoită și citită. În podcastul „Față / Verso”, vrem să tulburăm tăcerea cărților de pe rafturile librăriei, să le luăm la întrebări, să redăm sonor cuvintele tipărite, întorcând pagină după pagină, față-verso. Doi cititori binedispuși orchestrează vocile cărților, invitând actori, autori, traducători și pasionați din lumea culturală pentru a vorbi despre un univers fantastic care prinde glas îndată ce sunteți pregătiți a-l asculta. „Față / Verso” este o oază în care vă puteți retrage departe de zgomotele lumii, pentru a auzi vocea îmbietoare a imaginației – și câteva chicoteli. Sunteți gata? Cartea abia așteaptă să vă vorbească.

„Povestiri de pe Calea Moșilor”, cu Adina Popescu, Filip și Ana

This image has an empty alt attribute; its file name is povestiri-de-pe-calea-mosilor-large.jpegAdina Popescu, scriitoare, a făcut școala primară în anii ’80-’90, pe Calea Moșilor. Filip și Ana, adolescenți, în anii 2000. Am discutat, rând pe rând, despre telefoane, săpuneli, oracole, nostalgii și maturizare.

ANA BURADA are 14 ani și momentan descoperă viața de liceu. Îi place mult să petreacă timp cu prietenii ei și să se bucure de aer liber. 

FILIP ANGHELUȚĂ are 17 ani și momentan se concentrează pe viitorul și construirea carierei lui, preferabil în domeniul inteligenței artificiale.

ADINA POPESCU s-a născut în 1978, în București. A absolvit Regie de Film, însă de la 18 ani a lucrat ca reporter și jurnalist cultural, ulterior redactor, la „Dilema veche”. Prima ei carte pentru copii, „Doar un zbor în jurul lumii”, a apărut în 1999. Interesată în primul rând de literatura pentru copii, a mai publicat „Miriapodul hoinar și alte povești”, „Mari povești românești pe înțelesul celor mici”, „Aventurile lui Doxi în benzi desenate”, în colaborare cu Alexandru Ciubotariu, precum și un „Manual de șpagă” în cadrul campaniei „Nu da șpagă“ (2001). În 2014, a publicat „Povestiri de pe Calea Moșilor” (Editura Young Art). În 2018, apare volumul „În așteptare“ (Editura Herg Benet) Trilogia fantastică „O istorie secretă a Țării Vampirilor” a câștigat, în 2013, Marele Premiu al concursului de creație literară Trofeul Arthur.

Un fragment din romanul Povestiri de pe Calea Moșilor, în lectura actriței Silvana Negruțiu.

„Interior zero”, cu Lavinia Braniște

This image has an empty alt attribute; its file name is interior-zero.jpegCu Lavinia Braniște despre ce îi aduce educația, ograda în care-i place să se uite și cum economisește energiile, toate pornind de la romanul „Interior zero” (Editura Polirom). 

LAVINIA BRANIȘTE s-a născut la Brăila. Și-a făcut debutul în lumea literară cu un volum de poezie – „Povești cu mine” (Paralela 45, 2006) – și a continuat cu proză scurtă – „Cinci minute pe zi” (Casa de pariuri literare, 2011), „Escapada” (Polirom, 2014) și literatură pentru copii („Rostogol merge acasă”, Art, 2014; „Rostogol și vulcanii noroioși”, Art, 2018; „Rostogol păzește pepenii” Art, 2017; „Anatol și Gregor la aeroport”, Art 2018; „Melcușorul”, Cartier, 2018; „Jungla lui Toco”, Cartier, 2017). În 2016, a publicat primul roman, „Interior zero”, care, în 2018, a fost tradus în limba germană. Semnează proză scurtă în diverse volume și publicații (tipărite sau online) și a tradus literatură din limba engleză, semnată de autori precum Henry Miller, V.S. Naipaul, A.A. Milne, Kate DiCamillo, George Orwell.

Un fragment din romanul „Interior zero”, în lectura actriței Cristina Casian.

„Grădina de sticlă”, cu Tatiana Țîbuleac

De la București la Paris, o discuție de vară despre fructe și limbi străine, parenting și serialul Cernobîl, pornind de la romanul Tatianei Țîbuleac, „Grădina de Sticlă” (Editura Cartier).

TATIANA ȚÎBULEAC s-a născut în 1978, la Chișinău, Republica Moldova. Este absolventă a Liceului „Iulia Hasdeu” din Chișinău și licențiată a Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității de Stat din Moldova. Devine cunoscută publicului larg în 1995, când inițiază rubrica „Povești adevărate” în cotidianul Flux. A făcut parte din echipa PRO TV Chișinău în calitate de reporter, editor și prezentatoare de știri. Colaborează din facultate cu diverse reviste. Debutează editorial în 2014, cu „Fabule moderne”, la Editura Urma Ta, Chișinău. În 2016 publică, la Editura Cartier, romanul „Vara în care mama a avut ochii verzi”, pentru care primește Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova și Premiul revistei „Observator cultural”, categoria „Proză”. „Grădina de sticlă” este al doilea roman al său. În prezent, autoarea locuiește la Paris (spre invidia lui Claudiu), unde lucrează în domeniul audiovizualului.

Bonus! Ascultă un fragment din romanul „Grădina de sticlă”, în lectura actriței Crenguța Hariton

„Cartea neisprăvirii” cu T.O. Bobe

De vorbă cu scriitorul T.O. Bobe despre salată de roșii, tricoul de scriitor, eschivă și alte parascovenii.

T.O. BOBE s-a născut în 1969, la Constanța. În 1995 a absolvit Facultatea de Litere a Universității București. A fost, pe rând, magazioner în portul Constanța, secretar literar la Teatrul Mic din București, redactor şi scenarist de televiziune, copywriter, iar în prezent este scriitor liber-profesionist. Volume individuale: „Bucla” (Univers, 1999; Humanitas, 2015), „Darul lui Moș Crăciun” (Humanitas, 2003, 2011, 2017), „Cum mi-am petrecut vacanța de vară” (Polirom, 2004, 2007; Humanitas, 2011), „Centrifuga” (Polirom, 2005), „Contorsionista” (Humanitas, 2011). Volume colective: „Tablou de familie” (Leka-Brâncuş, 1995), „Experimentul literar românesc postbelic” (Paralela 45, 1998), „Cartea cu bunici” (Humanitas, 2007), „Bookătăria de texte şi imagini” (Clubul Ilustratorilor, 2009), „Lexikon der sperrigen Wörter” (Merz & Solitude, 2010), „Primul meu job” (Art, 2011) sau „111 cele mai frumoase poezii de dragoste din literatura română” (Nemira, 2016). Volumul „Bucla” a fost tradus în limbile germană și engleză, iar fragmente din „Cum mi-am petrecut vacanța de vară” și „Contorsionista” au apărut în reviste sau antologii în engleză, germană, franceză, polonă, croată.

Bonus! Ascultă un fragment din romanul „Cartea neisprăvirii”, în lectura actorului Alexandru Mike Gheorghiu:

„Sfârșitul lui Eddy Bellegueule” cu Vlad Viski


La discuții cu Vlad Viski, activist queer, despre identitate de gen, David Beckham, bullying și rețete de succes, pornind de la cartea „Sfârșitul lui Eddy Bellegueule” de Edouard Louis (trad. De Alexandru Matei, Editura Litera).

Vlad Viski este activist queer, director executiv al Asociației MozaiQ, editorialist și cercetător independent. A absolvit Central European University, cu un masterat în științe politice pe tema mișcării LGBT din România după 2001. Licența și-a făcut-o la California State University, Los Angeles, în științe politice. A mai urmat cursuri la Tel Aviv University și Hong Kong University. A publicat articole pentru Vice România, Adevărul, Decât o Revistă, them.us, Gay Star News, Observator Cultural, The Advocate, Critic Atac. A coordonat numărul 10 (2018) al revistei academice ANAlize, “LGBT Rights in Central and Eastern Europe: Theoretical Disputes, Community Building Strategies”. În februarie 2017 a lucrat la expoziția “SAVAGED Pink. Istoria presei gay din anii 90”. Interviuri și citări pentru New York Times, SBS Australia, Associated Press, intomore, Elle Romania. Între 2015 și 2018 a ocupat poziția de președinte al MozaiQ.

Édouard Louis s-a născut în 1992 în comuna Hallencourt din nordul Franței, numele său la naștere fiind Eddy Bellegueule. În 2013, și-a schimbat oficial numele în Édouard Louis. În 2014 a publicat „En finir avec Eddy Bellegueule” („Sfârșitul lui Eddy Bellegueule”, trad. de Alexandru Matei, Litera, 2018), roman autobiografic care a făcut obiectul unei atenții sporite din partea presei și a fost salutat pentru meritul său literar și pentru povestea convingătoare, stârnind de asemenea polemici din cauza modului în care autorul își descrie familia și mediul social din care provine. Cartea a fost bestseller în Franța și a fost tradusă în peste 20 de limbi. În 2016, Louis a publicat un al doilea roman, „Histoire de la violence” („O istorie a violenței”, trad. de Alexandru Matei, Litera, 2019). În 2018, Louis și-a lansat cel de al treilea roman, „Qui a tué mon père” („Cine l-a ucis pe tata?”).

Bonus! Ascultă un fragment din „Sfârșitul lui Eddy Bellegueule”, în lectura actorului Vlad Nemeș:

Acest fragment conține material cu limbaj licențios, nerecomandat minorilor.

„8” cu Tudor Ganea

La discuții cu Tudor Ganea despre romanul „8”, Tarantino, Biblie și leacuri băbești.

Tudor Ganea s-a născut în 1983 și este arhitect. A debutat în 2016, cu romanul „Cazemata” (Polirom), pentru care a primit Premiul „Tânărul prozator al anului 2016”, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori, Premiul pentru debut al revistei „Observator cultural”, Premiul „Nepotul lui Thoreau” (debut) și a fost nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor (debut). Este prezent în antologia „European First Novel” (Budapesta 2017). În 2017 i-a apărut cel de-al doilea roman, „Miere” (Polirom), iar 2018 cel de-al treilea, „Porcii” (Polirom), roman nominalizat pe lista scurtă a Premiului Uniunii Europene pentru Literatură 2019. În 2019, a publicat volumul „8” (Polirom).

Bonus! Ascultă un fragment din romanul „8”, în lectura actorului Alexandru Mike Gheorghiu:

▲Echipa proiectului „Față / Verso”:
Claudiu Sfirschi Laudat & Simina Popa – gazde față / verso
Tudorița Șoldănescu – manager de proiect
Ana Niculescu- responsabil de promovare și comunicare
Andrei Nechifor – editor de sunet
Andrei Busuioc – graphic & web designer
Cristina Nițu – gazda proiectului
Kadna Anda – concept grafic & DT