Alex Ciorogar, OMG Publishing. O nouă editură pe piața de carte din România.

Alex Ciorogar: “Mi se pare că editura OMG exista deja cumva în atmosfera literară a ultimilor câțiva ani, ca un soi de forma mentis. Ceea ce înseamnă că noi nu am făcut decât să instituționalizăm, ca să folosesc termenul lui Raymond Williams, noua structură a sensibilității actuale care avea însă nevoie de canale proaspete de exprimare.”

Care este povestea editurii OMG Publishing? Cum a început ea?

Povestea OMG nu e neapărat spectaculoasă sau nu e, ca să zic așa, o adevărată epopee, însă mi se pare foarte interesantă alegerea ta de a vorbi despre o „poveste” OMG pentru că ilustrează, dacă mai era nevoie, puterea pe care o au încă azi genurile, codurile și convențiile literare. Ca orice altă poveste și aceasta are la bază un mecanism foarte simplu de tipul fort-da: adică, din punctul meu de vedere, scopul editurii a fost tocmai acela de a propune câteva soluții la problemele pe care le observasem, în ultimii 10 ani, atât în câmpul literar, cât și în cel al pieței editoriale. Am mai spus lucrul acesta, dar repet: mi se pare că editura OMG exista deja cumva în atmosfera literară a ultimilor câțiva ani, ca un soi de forma mentis. Ceea ce înseamnă că noi nu am făcut decât să instituționalizăm, ca să folosesc termenul lui Raymond Williams, noua structură a sensibilității actuale, care avea însă nevoie de canale proaspete de exprimare. OMG e, în plus, o comunitate adunată în jurul unor valori, bineînțeles, etice, sociale, ba chiar politice și, nu în ultimul rând, culturale ori estetice.

Care sunt obstacolele pe care le-ați întâmpinat în procesul de înființare a unei edituri noi?

Surprinzător de puține au fost problemele de care ne-am lovit la început. Și ele țin, în primul rând, de faptul că nu cunoșteam deloc lumea afacerilor și a societăților comerciale. Cred că ne-a ajutat naivitatea și curajul care au venit cumva la pachet. Costurile sunt, în schimb, foarte mari. Motiv pentru care aș zice că obstacolele economice sunt cele mai delicate. Am avut și norocul unor donații foarte generoase fără de care ne-am fi mișcat mult mai încet sau aproape deloc. Altfel, senzația mea e că statul român încurajează afacerile. În câteva zile, firma din spatele editurii a fost pusă pe picioare. Dificultățile cele mai mari apar însă la celălalt capăt al procesului, adică la distribuție, chiar dacă vânzarea online a simplificat lucrurile foarte mult.

Spuneți-ne câteva cuvinte despre cărțile editurii OMG. Ce ar trebui să știe cititorii despre selecția de autori și teme?

Cărțile pot fi încadrate în diferite categorii și colecții. Am început, bineînțeles, cu colecția de poezie, dar urmează și volume de proză scurtă ori chiar roman. Momentan lucrăm la demararea colecției de critică și teorie literară. În plus, trebuie spus că am aplicat, cu ajutorul unor prieteni buni, la un grant AFCN pentru traduceri. Sper să-l și câștigăm, fiindcă cele două cărți pe care le avem în vizor—și tematica respectivă—sunt mai mult decât necesare acum peisajului românesc. Procesul de selecție a cărților și a autorilor e foarte riguros, aș spune, chiar dacă planul nostru editorial există deja, cel puțin în sens virtual. Viziunea sau strategia OMG e, pe scurt, progresistă. În altă ordine de idei, cred că merită spus că am publicat deja o carte de poezie în limba engleză. Ceea ce înseamnă că nu ne ferim să publicăm cărți și în alte limbi, precum franceza ori germana.

Cărțile OMG se evidențiază și printr-o identitate vizuală aparte. E și estetica volumelor un discurs în sine?

Mi se pare, din nou, că felul în care e formulată întrebarea e unul extrem de fericit. Și mă bucur foarte mult că se întâmplă asta. De ce? Pentru că știm, cel puțin de la sfârșitul anilor șaizeci încoace, că orice formă de manifestare culturală poate fi citită ori analizată ca discurs. Or, identitatea vizuală a editurii face parte, într-adevăr, din mesajul general pe care editura ar vrea să îl transmită. Am studiat editurile mari și felul în care arată cărțile în străinătate, în principal cele din SUA, și, fără să inventăm roata, am adaptat contextului românesc câteva din principiile cu care am rezonat. Același lucru poate fi spus și despre site-ul nostru sau despre dinamica de marketing pe care încercăm să o implementăm pe paginile noastre de Facebook ori Instagram. Am lucrat și lucrăm cu oameni foarte talentați și foarte generoși, aș adăuga. Ne-am dorit să producem cărți de lux. Nu sunt eu cel care să decidă dacă ne-a reușit asta sau nu, dar cert e că am primit numai feedback pozitiv în acest sens.

De ce o editură numită OMG? Cum să interpretăm abrevierea mult utilizată pe internet, OMG, în relație cu preocupările editoriale?

Cred că o editură sau orice altă companie poate să se numească oricum, atâta timp cât livrează obiecte ori servicii de valoare. Exemplul cel mai evident e, sigur, Apple. Mai mult, cred că experiența avangardelor istorice ne-a învățat că felul în care denumirile sunt resemantizate în diferite contexte hermeneutice e, poate, mai important decât titlul propriu-zis. Pe de altă parte, unul din principiile estetice pe care editura se bazează e tocmai ideea de „sublim” și cred că OMG reușește cumva să capteze ceva din formele și mizele acestei categorii fie că e vorba de libertatea spațiului interior, de gradele superioare ale excelenței ori de intimitatea ce se creează atunci când intri în contact cu o alteritate care nu e fizic prezentă, dar care îți dislocă, preț de câteva clipe sau cât ar dura lectura, propria identitate. În sfârșit, e limpede că OMG împrumută ceva și din retorica digitală a tinerei generații: brevitatea, intensitatea trăirilor, reinscripționarea vizuală a unei largi game de afecte, transferabilitatea expresiilor și multe altele.

Cum v-a afectat criza covid-19?

Vânzările au scăzut. Nu au dispărut cu totul fiindcă vânzarea online a continuat să funcționeze, dar e clar că evenimentele erau o prioritate pentru noi: am organizat lansări, lecturi publice și petreceri tocmai cu scopul de a construi o „familie” în jurul editurii.

Care sunt planurile editurii pentru perioada următoare?

Ne adaptăm noilor condiții și tehnologii. Am lansat deja primul audiobook de poezie pe bandcamp (Andrei Doboș – Carst). Vom găsi noi metode de a livra produse de calitate și în format digital. Extindem colecțiile. Am vrea să scoatem cândva și albume de artă ori benzi desenate, însă prețurile sunt și mai mari aici în ceea ce privește producția. Echipa OMG e una foarte performantă și le mulțumesc tuturor cu această ocazie. Am discutat destul de serios și despre organizarea unui festival OMG. Cineva din echipă a propus recent să scoatem și o revistă OMG. Vom vedea. Tricouri avem deja.

În ciuda vremurilor dificile, păstrăm undeva în minte, licărind, gândul la vacanță. Ne recomandați trei poeți tineri de citit vara asta?

Sigur. Iată-i:

1. Deniz Otay – Fotocrom Paradis (OMG)

2. Mary Jean Chan – Flèche (Faber & Faber);

3. Sam Riviere – After Fame (Faber & Faber).

Un gând pentru colegii de breaslă în această perioadă?

OMG, keep up the good work!

Prietenii de la OMG sunt de găsit în online, aici:

Facebook: https://www.facebook.com/ohmygodpublishing/

Instagram: https://www.instagram.com/ohmygodpublishing/

Site: https://omgpublishing.ro/

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.